Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Taxa pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii, care corespund activităţilor expuse în anexa nr.1 la Legea nr.231/2010 cu privire la comerţul interior, se calculează în mod individual de către contribuabil, trimestrial, pornind de la cota concretă a taxei stabilită de către autoritatea administrației publice locale pentru fiecare unitate comercială şi/sau de prestări servicii (obiectul impunerii) ( art. 293 alin. (1), lit. e) din anexă la titlul VII din Codul fiscal).

Agenții economici vor putea importa nămol roșu (reziduu de bauxtină) și zgura de furnal. Parlamentul a votat în lectură finală un proiect de lege ce prevede modificări la Legea privind deșeurile. Acestea prevăd completarea tabelului nr. 7 din Lege, ce conține lista materiei primă secundară pasibilă importului cu cele 2 poziții menționate. Potrivit autorilor, proiectul a fost elaborat ca urmare a adresării conducerii SA „Combinatul de ciment din Râbnița” către comisia parlamentară mediu și dezvoltare regională, care s-a confruntat cu problema lipsei nămolului roșu și a zgurii de furnal pe teritoriul RM – deșeuri destinate utilizării în calitate de materie primă secundară în industria de producere a cimentului.

În luna iulie 2019, în Codul fiscal pot interveni modificări prin substituirea unor poziții tarifare prevăzute în art.96 din Codul fiscal, care stabilește cotele TVA a serviciilor și mărfurilor importate și a livrărilor efectuate pe teritoriul țării. În acest sens, Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de lege ce vizează modificări în mai multe acte legislative. Astfel, poziția tarifară 040610200 — laptele şi produsele lactate (art. 96 lin. 1 lit.b din CF) va fi substituită cu textul „040610300, 040610500 — cu un conținut de grăsimi de maximum 40% din greutate”. Totodată, se propune substituirea poziției 121291 — sfeclă de zahăr proaspătă sau refrigerată (lit. b pct. 5 art.96) cu ex.121291800. Pentru aceste poziții se aplică o cotă redusă a TVA de 8%.

Decizia de acordare a permisiunii de folosire a denumirii oficiale sau istorice a statului în marcă, desen/ model industrial se va emite în cazul în care folosirea acestei denumiri: nu va induce în eroare consumatorul în privința originii geografice; solicitantul permisiunii produce/ are capacități de producere a produselor enumerate în cerere, va presta servicii sau are capacități de prestare a serviciilor enumerate; calitatea ori natura produsului și serviciului nu prejudiciază imaginea sau interesele statului; marca, desenul sau modelul industrial nu contravine ordinii publice sau bunelor moravuri.

Codul vamal va fi completat cu noțiunea de autovehicul de colecție de interes istoric sau etnografic. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice un proiect de lege, scopul căreia este implementarea prevederilor Legii nr.275/2018 pentru modificarea Legii nr.172/2014 privind aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor și aducerea cadrului legislativ în concordanță cu prevederile acesteia. Proiectul prevede și modificări la Codul fiscal. În partea ce ține de cotele accizei pentru mijloacele de transport (anexa nr.2 la Capitolul IV din CF) se propune a fi completată cu următoarele poziții tarifare:

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

Regulamentul privind procedura de examinare a condițiilor de înregistrare a grupurilor de acțiune locală (GAL) a fost aprobat prin Ordinul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare nr. 29 din 21 octombrie 2021 și publicat în Monitorul Oficial din 26 octombrie curent.   Potrivit Regulamentului, MAIA, care este organul central de specialitate, va institui o Comisie de examinare a condițiilor de înregistrare a GAL-urilor formată din 7 membri: trei reprezentanți ai MAIA și câte un delegat din partea Agenției Servicii Publice, Rețelei Naționale LEADER, Rețelei de Dezvoltare a Comunităților Rurale și Congresului Autorităților Locale din Moldova.

Reprezentanții Serviciului Fiscal de Stat, ai Agenției Fiscale Suedeze, ai Agenției de executare silită din Suedia, precum și ai Ambasadei Suediei în Republica Moldova s-au întrunit în prima ședință în cadrul Proiectului II de cooperare. Reuniunea a avut drept scop prezentarea progresului înregistrat în cadrul Proiectului, inclusiv a perspectivelor de dezvoltare pe cele trei componente: managementul resurselor umane, schimbul internațional de informații, managementul arieratelor fiscale.

În vederea aducerii unor clarități asupra tratamentului fiscal aplicat împrumutului îndreptat ca aport suplimentar în capitalul social, în prezentul articol se va examina regimul fiscal aferent tranzacției respective. Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) stabilește cadrul normativ de bază, principiile și cerinţele generale și mecanismul de reglementare în domeniul contabilităţii și raportării financiare în Republica Moldova.

La prezentarea Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit CET18 pentru anul 2021 contribuabilii vor ține cont de unele intervenții în formular, ce urmează a fi aprobate prin ordin de către Ministerul Finanțelor. Proiectul acestuia este propus de autoritate pentru consultări publice și are drept scop aducerea în concordanță a formularului CET18 cu prevederile Codului fiscal, puse în aplicare din 1 ianuarie 2021, și acordând posibilitatea persoanelor fizice nerezidente de a-și deduce, în scopuri fiscale, primele de asigurare obligatorie de asistență medicală la declararea veniturilor obținute în RM.   Astfel, se propune ca în anexa nr.1, Secțiunea a treia compartimentul H în rândul indicatorului H1 contribuabilul să reflecte veniturile sub formă de salariu

Conform Normelor metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216/2015 (în continuare - Norme metodologice) mijloacele fixe sunt active materiale cu durata utilă de exploatare mai mare de un an, deținute în vederea utilizării pentru producerea sau furnizarea de bunuri sau servicii pentru a fi folosite în scopuri administrative sau pentru a fi închiriate terților.

Taxa pentru extragerea mineralelor utile se calculează de sine stătător de către persoanele fizice care desfăşoară activitate de întreprinzător şi persoanele juridice, care efectuează extragerea mineralelor utile.

Obiectul impunerii şi baza impozabilă la taxa pentru extragerea mineralelor utile constituie volumul mineralelor utile extrase în perioada fiscală (art.308 din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

  Sistemul taxelor pentru resursele naturale include taxa pentru apă, taxa pentru extragerea mineralelor utile, taxa pentru folosirea subsolului (art.300 alin.(2) din Codul fiscal). [Modificare operată în Baza generalizată a practicii fiscale în conformitate cu modificările efectuate în Codul fiscal prin Legea nr.60 din 23.04.2020, Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 108-109 din 25.04.2020, în vigoare din 01.01.2021]

Veniturile bugetului de stat vor constitui 40,633 mld. lei, în diminuare cu 1,492 mld. lei, iar cheltuielile vor fi rectificate la 46,336 mld. lei. Proiectul de lege privind modificarea Legii bugetului de stat este propus spre consultare de către Ministerul Finanțelor. Astfel, se preconizează o serie de reduceri a mijloacelor financiare prevăzute pentru mai multe programe, cum ar fi cele prevăzute inițial pentru Fondul pentru eficiență energetică (de la 480000,0 mii lei, la 400 000 mii lei), finanțarea investițiilor capitale pe autorități publice centrale (aprobate inițial în sumă de 2374183,6 mii de lei, acestea se vor reduce până la 1666161,7 mii lei).

Sunteți contabil și în practică vă confruntați cu multiple neclarități, precum:   Care este structura obligatorie a politicilor contabile, ce pot să conțină politicile contabile, dar nu este obligatoriu, precum și:  trebuie să includem în acestea procedurile contabile interne, aspecte ale contabilității de gestiune, cu privire la organizarea și administrarea documentelor primare în cadrul entității etc.; normele de pierderi stabilite și adoptate; coeficienții stabilirii și formării provizioanelor, corecțiilor compromise etc.;

Conform art. XV din Legea cu privire la modificarea unor acte normative nr.257 din 16.12.2020, începînd cu 1 mai 2021 se impune condiția marcării cu timbru de consum produselor alcoolice și produselor din tutun prevăzute în anexa nr. 1 la titlul IV, cu excepția mărfurilor prevăzute la art. 123 alin. (6) lit. a), b) și e), introduse pe teritoriul Republicii Moldova și destinate a fi consumate pe teritoriul necontrolat de autoritățile constituționale. 

În conformitate cu legislația fiscală, contribuabilul poate dispune de sumele plătite în plus la buget în mai multe modalități, la discreția acestuia. Cele mai des utilizate modalități sunt stingerea obligației fiscale prin compensare din contul sumei plătite în plus și restituirea acesteia