Conform art.119 pct. 3) din Codul fiscal, antrepozit fiscal este definit ca totalitatea locurilor, determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sînt produse, transformate, deţinute sau expediate (transportate) de către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora nu se calculează şi nu se achită accizele.

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător.   Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998  cu privire la patenta de întreprinzător.

Curtea Constituțională a suspendat prin Decizia nr.39 de astăzi acțiunea Legii nr. 56 din 2 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a cetăţenilor şi a activităţii de întreprinzător în perioada stării de urgenţă şi modificarea unor acte normative până la soluţionarea în fond a cauzei. Amintim, aceasta a fost publicată în Monitorul oficial și a intrat în vigoare pe data de 7 aprilie 2020. Legea a fost adoptată prin asumare de răspundere de Guvernul RM și prevede:

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunţă că doar în zilele de 7 și 8 aprilie, între orele 7.30 și 15.00, casele teritoriale de asigurări sociale vor recepţiona acte pentru stabilirea indemnizaţiei de maternitate. Excepţie vor constitui CTAS Soroca și CTAS ŞtefanVodă, dat fiind că în orașele respective este stabilit un regim special de carantină.

Serviciul Fiscal de Stat informează agenții economici înregistrați în calitate de subiecți ai impunerii cu TVA că, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative a fost aprobat Programul de rambursare a TVA. Esența acestuia constă în acordarea plătitorilor TVA a dreptului la rambursarea din buget a sumelor TVA înregistrate spre deducere pentru perioada ulterioară.   Astfel, dacă plătitorii TVA, conform Declarației privind TVA pentru decembrie 2019, au înregistrat sume aferente deducerii în perioada fiscală următoare, aceștia au dreptul la rambursarea sumelor TVA spre deducere pentru perioada ulterioară reflectate în declarațiile privind TVA în perioadele fiscale pentru care se solicită rambursarea. Perioada este cuprinsă între luna ridicării stării de urgență (luna mai 2020) și luna decembrie 2020.

Vineri, 5 februarie 2021, au intrat în vigoare prevederile Ordinului Ministerului Finanțelor nr.18 din 1 februarie 2021 cu privire la modificarea Ordinului nr.76 din 16 iunie 2020, documentul fiind publicat în MO al RM.   Amintim, în urma modificărilor operate în Legea nr.60/2020  prin Legea nr.257/2020 pentru modificarea și abrogarea unor acte normative, au fost operate modificări în partea ce ține Programul de rambursare a TVA pentru producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale.

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului, iar art. 3 alin. (1) din acelați Cod stabileşte că are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

În primele opt luni ale anului curent, pentru verificarea respectării actelor legislative și normative din domeniul raporturilor dintre angajați și angajatori, inspectorii de muncă au efectuat 1166 controale la unități cu un număr de 61407 salariaţi. În urma acțiunilor de inspecție au fost consemnate 6499 încălcări şi abateri de la prevederile legislației. Astfel, în contextul monitorizării modului şi termenelor de achitare a salariilor în sectorul real al economiei, au fost efectuate 8 controale planificate și 24 inopinate la unități care au admis restanţe la plata salariilor în sumă de peste 9,9 mil. lei față de 653 angajați.

Potrivit prevederilor art.7 alin.(2) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă, în vigoare până la 1 ianuarie 2020, valoarea nominală deductibilă a tichetelor de masă acordate de către angajator salariaţilor reprezintă un venit din care nu se calculau contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii, prime de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi impozit pe venit din salariu, cu excepţia cazului în care valoarea nominală depăşea limita stabilită la art.4 alin.(1) (45 lei per zi). Prin Legea nr.122/2019 pentru modificarea unor acte legislative au fost operate modificări în anexa nr.3 la Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale şi din tipurile de drepturi şi de venituri din care nu se calculează contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii a fost abrogat pct. 39) — cheltuielile suportate de către angajator pentru acordarea tichetelor de masă în mărimea prevăzută la art.4 alin.(1) din Legea nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă. Prevederile menţionate au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2020.

Noul director interimar al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF), Vitalie Coceban, numit prin ordinul Ministerului Finanțelor, a fost prezentat ieri echipei CTIF de către Secretarul de stat al Ministerului Finanțelor, Dorel Noroc. În discursul său Dorel Noroc a subliniat că Vitalie Coceban are o experiență bogată în domeniul administrării și modernizării sistemelor informaționale de stat, a serviciilor electronice, dar și în gestionarea activității echipelor de specialiști IT, ceea ce va contribui la dezvoltarea infrastructurii digitale a Ministerului Finanțelor. Secretarul de stat și-a exprimat certitudinea că noul director va reuși să asigure eficientizarea activităților CTIF și atingerea obiectivelor majore ale instituției.

Art. VII (pct.8 și 19) din Legea nr.60  privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative va fi pus în aplicare din 1 ianuarie 2021. Amintim, prevederile respective vizează redistribuirea poverii fiscale între angajat și angajator: salariații vor achita primele de asigurare obligatorie de asistență medicală (PAM), iar patronii – contribuțiile de asigurare socială (CAS).     Aceste modificări necesită revizuirea unor norme actuale prevăzute în Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului,

Diminuarea continuă a efectivelor de animale și a productivității acestora, precum și creșterea riscului de asigurare a securității alimentare a țării a impus necesitatea elaborării unui mecanism de susținere a sectorului zootehnic prin acordarea subvențiilor. În acest context, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a elaborat proiectul Regulamentului privind acordarea de plăți directe per cap de animal (Regulament) care urmează a fi aprobat prin hotărâre de Guvern.   Prin intervenția propusă este preconizată asigurarea: creșterii numărului de exploatații zootehnice autorizate ca urmare a înregistrării fermelor din rândurile deținătorilor casnici;

Condițiile în care contribuabilul poate beneficia de reducerea cu 50% a sumei amenzii stabilite pentru încălcările legislației fiscale sunt expuse în articolul Reducerea cu 50% a amenzilor fiscale: noi condiţii introduse prin politica fiscală 2018..

Dacă licența de desfășurare a activității pe piața de capital a fost retrasă în baza deciziei Comisiei Naţionale a Pieței Financiare, în baza hotărârii definitive și irevocabile a instanţei de judecată sau, în cazul băncilor comerciale, în baza deciziei Băncii Naționale, persoana nu mai are dreptul să solicite o altă licență sau autorizație pentru desfășurarea activității pe piața de capital. Prevederea se conține într-un proiect de lege ce stipulează modificarea Legii privind piața de capital.

Serviciul Fiscal de Stat informează agenții economici că, prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative , a fost lansat Programul de subvenționare a dobânzilor. Esența Programului constă în susținerea mediului de afaceri în condiţiile efectelor economice ale situaţiei epidemiologice (COVID-19).    Astfel, dreptul la subvenționarea dobânzilor poate fi realizat aferent creditelor contractate sau care vor fi contractate în perioada 1 mai 2020–31 decembrie 2020.

Astăzi,  7 august 2020, în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 199 - 204 au fost publicate  ordinele  Ministerului Finanțelor prin care s-au aprobat două nou formulare tipizate a dărilor de seamă forma IPC21 și IALS21 (vezi linkul). Potrivit formularelor menționate contribuabilii vor declara obligațiile fiscale aferente plăților salariele și altor recompense achitate angajaților, altor persoane fizice, începând cu luna ianuarie 2021.   Aprobarea noilor formulare tipizate (Forma IPC21 și IALS21) a fost condiționată de modificările operate prin  Legea nr.60/2020 privind instituirea unor măsuri de susţinere a activităţii de întreprinzător şi modificarea unor acte normative (MO nr. 108-109 art. 186 din 25.04.2020).  

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

În situații de urgență, Banca Națională a Moldovei va putea oferi asistență de lichiditate doar băncilor solide și viabile, care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Legea nr.114 pentru modificarea unor acte legislative a fost publicată în MO și a intrat în vigoare la 2 septembrie curent. Modificările operate la Legea cu privire la Banca Națională a Moldovei, Legea instituțiilor financiare, Legea cu privire la contractele de garanție financiară etc. au drept scop sporirea transparenței și securității sistemului bancar.

Împrumuturile acordate sau primite în lei moldoveneşti, ale căror solduri, conform condiţiilor stabilite în contractul de credit, se modifică în funcţie de evoluţia cursului leului moldovenesc faţă de valuta străină la care se ataşează, se vor reflecta drept împrumuturi în valută străină.