Şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, a comunicat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, despre lansarea unui nou produs în serviciul contribuabililor – persoane fizice. Astfel, Serviciul Fiscal de Stat lansează Declaraţia precompletată, o nouă aplicaţie ce vine să faciliteze procesul de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit de către persoanele fizice. Este de menţionat, a punctat Ion Prisăcaru, că lansarea acestui produs este parte a noii politici a autorităţii fiscale naţionale, care îşi propune să relaţioneze mult mai eficient cu toţi contribuabilii, să le propună în ajutor noi servicii şi oportunităţi. Anume pe această cale, prin antrenarea întregii societăţi într-un efort comun de promovare a spiritului civic de conformare fiscală voluntară, ne propunem să eliminăm clişeele din trecut şi ca SFS să devină o autoritate prietenoasă cetăţeanului. Eforturile IFPS se înscriu şi pe lista preocupărilor principale ale Guvernului, reflectate în Planul de acţiuni al Guvernului pentru anii 2012-2015, în care este stipulată şi reducerea poverii fiscale şi simplificarea sistemului de impozite şi taxe. În acest context, Serviciul Fiscal urmăreşte perfecţionarea continuă a mecanismelor utilizate în deservirea contribuabililor, inclusiv prin implementarea unor soluţii inovaţionale din punct de vedere informaţional, care să asigure infiltrarea la maxim a serviciilor on-line în scopul asigurării comodităţii de interacţiune între Serviciul Fiscal şi contribuabil. În acord cu sloganul „Colaboratorul fiscal – în serviciul contribuabilului”, au fost lansate o serie de soluţii informaţionale destinate contribuabililor, printre care şi produsul informaţional lansat de curând „E-Factura”. În proximitatea termenului-limită de depunere a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit (31 martie), Serviciul Fiscal vine cu o nouă soluţie informaţională, destinată, de astă dată, persoanelor fizice şi anume „Declaraţia precompletată”. Declaraţia precompletată este o aplicaţie accesibilă, în primul rând, persoanelor fizice ce deţin cheia electronică şi care permite generarea unei declaraţii precompletate cu datele disponibile în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat la data generării, inclusiv cu generarea, în caz de necesitate, a rechizitelor bancare la care urmează a fi achitat impozitul datorat la buget, dar şi cu posibilitatea achitării impozitului datorat prin sistemul M-Pay (achitarea prin intermediul cardului bancar). De asemenea, de acest serviciu vor beneficia şi celelalte persoane fizice, Declaraţia precompletată fiindu-le expediată prin intermediul Poştei Moldovei. Un asemenea mecanism eficient şi-a demonstrat utilitatea în ţările Uniunii Europene, experienţa Suediei fiind elocventă în acest sens. Aceste exemple ne-au determinat să simplificăm procedura de depunere a declaraţiilor de venit de către persoanele fizice, cetăţenii care vor uza de această opţiune vor economisi timp şi resurse. Astfel, s-a decis implementarea sistemului în cauză pentru persoanele fizice ce dispun de cheie electronică (pe moment circa 5700 persoane), care vor putea să aleagă, pe lângă plenitudinea de servicii oferite prin intermediul portalului www.fisc.md, posibilitatea completării prealabile a declaraţiei cu privire la impozitul pe venit în baza informaţiilor disponibile în Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat la data solicitării. Anul acesta vom examina posibilitatea includerii în acest sistem şi a altor categorii de populaţie. Dat fiind faptul că Serviciul Fiscal dispune de informaţiile primite de la angajatorii persoanelor fizice, dar şi de la persoanele juridice cărora acestea le-au prestat servicii sau vândut mărfuri, generarea unei declaraţii precompletate se prezintă ca o soluţie tehnică menită să faciliteze calcularea obligaţiei persoanei fizice, oferindu-i informaţia disponibilă. Este important de punctat că informaţia generată poartă un caracter informativ, sarcina declarării depline a veniturilor obţinute rămânând a fi obligaţia persoanei fizice ce completează declaraţia. Astfel, în cazul în care persoana fizică mai are şi alte surse de venit decât cele generate de Sistemul Informaţional al Serviciului Fiscal de Stat, aceasta poate să completeze Declaraţia cu informaţii suplimentare şi să expedieze declaraţia finală, după aplicarea semnăturii. Respectiv, începând cu 10 martie, persoanele fizice ce dispun de cheie electronică şi au obligaţia de depunere a declaraţiei sau şi-ar dori să o depună din anumite motive (de exemplu, solicitarea sumei impozitului pe venit achitat/reţinut în plus), vor putea să îşi previzualizeze declaraţia cu privire la impozitul pe venit obţinut în anul 2013, accesând cabinetul său personal pe portalul www.fisc.md. În cazul în care informaţia prezentată nu va fi una deplină (spre exemplu, persoana fizică a înstrăinat un activ de capital pentru care calculează creştere de capital sau a obţinut alte venituri decât cele ce au fost precompletate), contribuabilul poate să completeze informaţia prestabilită cu informaţia-lipsă şi să expedieze declaraţia în mod electronic conform modului general stabilit.

Consiliul Municipal Chişinău a adoptat Regulamentul privind amplasarea teraselor în capitală, care precizează cerinţele faţă de terasele de vară ale restaurantelor şi cafenelelor şi stabileşte noţiunea de terasă. Funcţionarii sînt convinşi că acum restaurantele nu-şi vor mai putea masca suprafeţele sub terase şi nici să înalţe obiecte capitale, sub pretextul unei verande uşor demontabile. Totodată, consilierii consideră că documentul nu e suficient de dur şi nu conţine reglementări clare. Astfel, în el lipsesc norme clare privind suprafaţa, aspectul exterior şi schemele de amplasare a teraselor în capitală.

Coaliția de guvernare se pare că va da curs solicitărilor venite din partea producătorilor agricoli de a reduce nivelul Taxei pe Valoare Adăugată de la 20 la sută la 8%. Subiectul a fost discutat ieri în cadrul ședinței Consiliului Coaliției. Totuși, potrivit deputaților, decizia ar urma să fie corelată și cu recomandările Fondului Monetar Internațional, relevă UNIMEDIA. Președintele fracțiunii liberal-democrate, Valeriu Streleț, susține că la acest capitol urmează să mai fie făcute anumite evaluări.

Aspecte generale În Republica Moldova, taxa pe valoarea adăugată reprezintă un impozit general de stat şi a fost introdusă începînd cu 01 ianuarie 1992. Pe tot parcursul de existenţă, taxa pe valoarea adăugată a suferit o serie de modificări. În scopul stabilizării acest impozit a fost adoptat un nou conţinut al legislaţiei reflectat în CF al RM (Titlul III). Potrivit prevederilor titlului III al CF Taxa pe valoarea adăugată (în continuare — T.V.A.) este un impozit de stat care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate, serviciilor prestate care sînt supuse impozitării pe teritoriul Republicii Moldova, precum şi a unei părţi din valoarea mărfurilor, serviciilor impozabile importate în Republica Moldova. T.V.A. datorată bugetului se achită de către subiecţii impozabili.

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat a elaborat Proiectul Hotărîrii Guvernului pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea.

Creşterea cotei unice de la 16% la 22%. Scăderea TVA de la 24% la 22%. Premierul Ponta recunoaşte că i-a cerut ministrului finanţelor să facă o simulare. Atât şi nimic mai mult. Nu se schimbă nimic, nu se majorează taxele. De unde aţi scos-o? Crin Antonescu, preşedintele PNL şi jumătatea guvernării, spune că această creştere a cotei unice e o discuţie pur teoretică, nimic real, demn de menţionat. Doar nişte contabili schimbă nişte cifre să se joace. Şi oricum PNL nu susţine această creştere a cotei unice.

Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare propune ca impozitul unic în agricultură să se aplice, începând cu 1 ianuarie 2014, în trei raioane pilot, din nord, centru şi sud.

Tudor BALIŢCHI, Directorul General al Serviciului Vamal a prezentat, ieri 13 decembrie, în cadrul şedinţei Cabinetului de miniştri, spre aprobare modificări la acte legislative care prevăd implementarea procedurilor de vămuire electronice la import.

Numărul de taxe şi contribuţii din România şi plăţile aferente continuă să rămână mare comparativ cu ţările dezvoltate, astfel că firmele ajung să aloce mai mult timp pentru administrarea fiscală a afacerii decât pentru a se ocupa de business. Banca Mondială a ajuns la concluzia că România are cele mai multe plăţi fiscale din UE, pentru achitarea cărora o companie pierde anual 200 de ore. Consultanţii fiscali caracterizează relaţia contribuabilului român cu Fiscul ca fiind „o permanentă aventură“, el trebuind să se înarmeze cu foarte multă răbdare când se duce la ghişeele Fiscului.

Victor Ponta a declarat, marti, ca Guvernul nu are pentru anul 2014 nici actiuni si nici obligatii concrete referitoare la largirea bazei de impozitare in domeniul contributiilor sociale.

Antreprenorii care încearcă să facă economii din impozite pot recurge la oazele fiscale off-shore. Dar mai există o variantă de lucru: Olanda. Vecinul de la vest al Germaniei propune firmelor o fiscalitate derizorie. «De ce să rătăceşti prin depărtări când binele îţi stă atât de-aproape?». Aşa se întreba Goethe — şi sigur nu se referea la Olanda; şi nici la modalităţile de ocolire a fiscului. Pentru oamenii de afaceri din Germania, alternativa la îndepărtatele oaze fiscale este chiar dincolo de prima graniţă — în Olanda.

Pe data de 17 septembrie, în incinta Bibliotecii Publice „A. Donici” din oraşul Orhei a avut loc lansarea Serviciului Guvernamental de Plaţi Electronice Mpay. Organizatorii evenimentului planifică şi în continuare prezentarea sistemelor de plăţi electronice în diferite localităţi ale ţării, fapt care ar dezvolta şi ar conecta toate regiunile la asemenea servicii, nu doar capitala.

Reformele în sistemul de administrare fiscală din Moldova sunt implementate de peste 20 de ani, însă pînă în prezent, serviciul fiscal şi contribuabilii se află pe diferite părţi ale baricadelor. Noi îi acuzăm pe inspectorii fiscali de corupţie şi idei preconcepute, iar ei – de nedorinţa de a ne onora obligaţiile financiare faţă de stat. Şi unii, şi alţii au suficiente motive pentru aceste acuzaţii. Ion Prisăcaru, care a fost numit în vara acestui an în funcţia de şef al Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, a decis să spargă aceste stereotipuri. El propune inspectorilor fiscali să aibă grijă de contribuabili, iar contribuabililor – să-şi împartă conştient veniturile cu statul. Despre aceasta Ion Prisăcaru i-a relatat, într-un interviu, jurnalistei Irina Astahova.

Într-adevăr, agenţii economici care, pe parcursul perioadei fiscale declarate, devin plătitori de T.V.A. vor aplica regimul de impozitare în modul general stabilit din momentul în care sînt înregistraţi ca plătitori de T.V.A., în conformitate cu dispoziţiile art. 541, alin. (4) din Codul Fiscal. Reamintim că, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înţelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată, iar pentru întreprinderile nou-create, perioadă fiscală se consideră perioada de la data înregistrării întreprinderii pînă la finele anului calendaristic.

Pe data de 26 septembrie, a avut loc conferința internațională cu genericul „Dezvoltarea durabilă a profesiei în domeniul contabilității şi auditului: aplicarea celor mai bune practici în modernizarea programelor universitare prin intermediul cooperării şi parteneriatului cu ţările-membre ale Uniunii Europene” — eveniment organizat de Centrul Băncii Mondiale pentru Reforma Raportării Financiare (CFRR), în parteneriat cu Facultatea de Contabilitate a Academiei de Studii Economice din Moldova (ASEM).

Vameşii vor fi obligaţi să elibereze mărfurile importatorilor, chiar dacă vor exista divergenţe între cele două părţi, privind valoarea produselor. În schimb, agenţii economici vor trebui să prezinte, în decurs de 30 de zile, acte care să confirme valoarea în vamă. O iniţiativă legislativă în acest sens, semnată de Valeriu Guma, a fost examinată azi în Parlament. Iniţiativa legislativă prevede că, "în cazul în care organul vamal dispune amânarea determinării definitive a valorii în vamă, importatorul este în drept să ridice mărfurile dacă depune la bugetul de stat o garanţie care să acopere încasarea drepturilor de import corespunzătoare mărfurilor respective". Garanţia reprezintă diferenţa dintre valoarea declarată de organul vamal şi cea declarată de importator.

Scutirile de plata taxelor locale sunt prevăzute de Capitolul 4 al Titlului VII din Codul Fiscal. Scutirile de la plata taxelor locale, prevăzute expres de Codul Fiscal, sunt specificate în art. 295 din Codul Fiscal. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 295 din Codul Fiscal, autorităţile administraţiei publice locale sunt în drept, dacă efectuează concomitent modificările corespunzătoare în bugetul unităţii administrativ-teritoriale, să acorde subiecţilor impunerii scutiri în plus la cele enumerate la art. 295 din Codul Fiscal. Producătorii şi difuzorii de publicitate socială şi de publicitate plasată pe trimiterile oştale, în conformitate cu prevederile art. 295 lit. e) din Codul Fiscal, sunt scutiţi de plata taxei de plasare (amplasare) a publicităţii (reclamei). Prin urmare, scutirea menţionată nu poate fi aplicată subiecţilor impunerii cu taxa pentru dispozitivele publicitare.

O firma din Romania face in fiecare an 39 de plati catre stat in contul taxelor si contributiilor, de 3 ori mai multe fata de media UE, pentru care pierde 200 de ore, iar cea mai mare parte din povara fiscala este distribuita pe munca, conform unui raport publicat de Banca Mondiala (BM). Astfel, Romania se afla pe pozitia 134 in clasamentul «Paying Taxes 2014», raport realizat de Banca Mondiala si compania de consultanta si audit PwC, o urcare de 2 locuri fata de pozitia 136 ocupata anul trecut. In acest sens, Romania e devansat de Bulgaria (locul 81), Republica Moldova (95), Botswana (47), Afganistan (98), Bangladesh (100) sau Bhutan (104).

Autorităţile planifică să majoreze de la 1 ianuarie o serie de taxe şi accize, inclusiv la produsele petroliere, ţigări şi automobile. Astfel prind doi iepuri: se conformează normelor europene şi adună mai mulţi bani la buget Declaraţiile făcute săptămâna trecută de primarul Capitalei Dorin Chirtoacă cu referire la modificarea legii finanţelor publice locale au scos la iveală faptul că funcţionarii muncesc de zor la elaborarea politicii bugetar-fiscale şi a legii bugetului pentru anul viitor. Doar că o fac departe de ochii lumii. Dacă anul trecut deja în iunie erau publicate şi aprobate de Guvern principalele repere ale politicii bugetar-fiscale pentru 2013, în acest an atestăm o întârziere de câteva luni.

Parlamentul a amânat din nou examinarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Opoziţia, dar şi experţii spun că motivul tergiversărilor ar fi poziţia Fondului Monetar Internaţional în privinţa revenirii cotei TVA la 8% Politica bugetar-fiscală pentru anul 2014 rămâne unul dintre cele mai mari hopuri pentru actuala coaliţie. După ce documentul a fost elaborat şi prezentat de către Ministerul Finanţelor cu o întârziere de câteva luni, iată că Parlamentul amână din nou examinarea acestuia. Totodată, autorităţile au retras de pe agenda Legislativului proiectul privind introducerea impozitului unic în agricultură.