La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Aplicarea tratatelor internaţionale care reglementează impozitarea sau includ norme ce reglementează impozitarea se efectuează în modul stabilit de prevederile tratatelor internaţionale şi ale legislaţiei fiscale din Republica Moldova. Prevederile tratatelor internaţionale prevalează asupra legislaţiei fiscale din Republica Moldova, iar în cazul în care sunt cote diferite de impozitare în tratatele internaţionale şi în legislaţia fiscală din Republica Moldova, se aplică cotele de impozitare mai favorabile, prevede Codul fiscal al RM. Până în momentul de față Republica Moldova are semnate și aplică 50 de Convenții și Tratate pentru evitarea dublei impuneri.  

Volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din Republica Moldova în anul 2020 a constituit circa $1,487 mld., în creștere cu 21,6% comparativ cu anul 2019 (circa $1,223 mld.), inclusiv cu 3,3% ca urmare a aprecierii EUR față de USD (calcule conform cursurilor oficiale zilnice), comunică Banca Națională a Moldovei. Din suma totală, 83,2% din transferuri au fost efectuate prin sisteme de remitere de bani, decontări nete (în USD, EUR și RUB), în principal, fără deschiderea conturilor bancare, iar 16,8% au fost transferuri bancare (în diverse valute) prin sistemul SWIFT prezentate în valoare brută.  

Proiectul hotărârii Guvernului privind stabilirea Sistemului de depozit pentru ambalaje, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor generali de stat, a fost elaborat de către Ministerul Mediului ca urmare a necesității completării cadrului de reglementare cu prevederi ce țin de stabilirea sistemului depozit pentru deșeurile de ambalaje reciclabile și reutilizabile pentru următoarele tipuri de ambalaje: sticlă; PET (tereftalat de polietilenă); metal.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

Prin Legea nr.212 din 20.07.2023, pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală), în vigoare din 01.01.2024, a fost modificată redacția art.1251 din CF, ce se referă la impozitarea stocului de mărfuri supuse accizelor.

Republica Moldova s-a angajat să îşi armonizeze progresiv legislația națională de legislația Uniunii Europene, în conformitate cu Anexa VI la Capitolul 8 (Fiscalitate) din Titlul IV din Acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. În acest sens, Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de modificare a Titlului IV din Codul fiscal nr.1163/1997, ce a fost inclus pe

În perioada ianuarie-septembrie 2020, Republica Moldova a exportat mărfuri în sumă totală de $1,8 mld., cu 13,4% mai puțin decât în perioada similară din anul precedent, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,3 mld., fiind în scădere cu 6,5% comparativ cu aceiași perioadă din 2019. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au constituit $411,7 mil., mai puțin decât în perioada similară din 2019 cu 30,1%, reexporturile de mărfuri după prelucrare

Importul mostrelor de către agenții economici este generat de mai mulți factori sau necesități cum ar fi: pentru obținerea unui certificat, pentru necesitățile interne ale companiei sau pentru prezentarea acestora în cadrul târgurilor comerciale

Structurile asociative ale producătorilor și ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a Hotărârii Guvernului nr. 379 din 18.06.2025 cu privire la stabilirea Sistemului

În anul 2019, țara noastră a exportat mărfuri în sumă totală de $2,8 mld., cu 2,7% mai mult decât în anul 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $2,0 mld. sau 71,9% din total exporturilor, fiind în creștere cu 7,9% față de un an mai devreme. Totodată, reexporturile de mărfuri străine au însumat $781,5 mil., ceea ce reprezintă 28,1% din totalul livrărilor, fiind cu 8,5% mai mici comparativ cu anul 2018. Reexporturile de mărfuri după prelucrare (îmbrăcăminte, încălțăminte și părți de încălțăminte, cabluri coaxiale, părți de scaune, jucării etc.) au deținut 19,6% în totalul exporturilor, iar reexporturile clasice de mărfuri, care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, țigarete care conțin tutun, distilate de vin, mobilier) – 8,5%.

Structurile asociative ale producătorilor și structurile asociative ale comercianților care plasează pe piață și comercializează produsele ambalate, care vor fi interesați în administrarea Sistemului de depozit pentru ambalaje (SDA), vor depune la Ministerul Mediului Planul de organizare a SDA de unică folosință

În primele zece luni ale anului curent, exporturile de mărfuri au constituit $2,3 mld., cu 3,4% mai mult decât în aceeași perioadă din 2018, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, exporturile de mărfuri autohtone au constituit $1,6 mld. și reprezintă 71,0% din total exporturi, fiind în creștere cu 8,7% față de ianuarie-octombrie 2018. În același timp, reexporturile de mărfuri străine au însumat $664,4 mil. sau 29,0% din total exporturi, cu 7,5% mai puțin comparativ cu ianuarie-octombrie 2018, reexporturile de mărfuri după prelucrare au reprezentat 20,6% în total exporturi, iar reexporturile clasice de mărfuri care nu au suferit transformări esențiale (medicamente, distilate de vin produse pentru înfrumusețare etc.) — 8,4%.

Grupul de tehnologii informaționale S&T AG din Austria, unul dintre cei mai importanți furnizori de servicii IT din Europa Centrală și de Est, a achiziționat o cotă de 51% din capitalul firmei BASS Systems din Republica Moldova. Tranzacția a fost anunțată miercuri, 28 august, de Bursa din Taiwan, ca parte a unei operațiuni a producătorului de calculatoare industriale Hua Han care face parte din gigantul Foxconn Technology Group. Ultimul este acționar majoritar al grupului Ennoconn care deține peste 26% din capitalul S&T AG din Austria. Potrivit presei din Taiwan, valoarea totală a tranzacției este de 5,739 mil. euro pentru cota de 51% din capitalul social al BASS Sytems din Republica Moldova. S&T AG din Austria a cumpărat cota parte de la o persoană fizică.

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

Timp de aproape două luni de când a fost lansat oficial Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție, au fost depuse două cereri. Dosarele sunt examinate în prezent de Agenția de Servicii Publice. Totodată, a fost acreditat 1 agent — Henley & Partners SRL, 1 agent potențial în procesul final de due diligence (Republica Moldova), 2 agenți potențiali în procesul de depunere a dosarului (Emiratele Arabe Unite, Malta), 5 agenți potențiali în faza primară de verificare (Emiratele Arabe Unite, Bulgaria, Republica Moldova). Totodată, alte cinci companii sunt în procesul de examinare a mecanismului de acreditare a agenților (Grecia, China, Marea Britanie, Emiratele Arabe Unite).

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Partea I a fost publicată în nr. 6(54) Veniturile independente Cu referire la veniturile independente, merită a fi menționat că acestea acoperă, în mare parte, activitatea de întreprinzător definită în Codul fiscal1 desfășurată de persoanele fizice (inclusiv activitatea profesională sau independentă în sensul CF).

Actualmente majoritatea entităților avicole gestionează informația primară privind existența și fluxul efectivelor de păsări și cea referitoare la costurile aferente în mod clasic, manual. Documentele primare se completează de către gestionari și/sau contabili şi sunt prelucrate cu ajutorul tehnicii de calcul.

Programul de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova prin investiție a fost lansat la nivel internațional. Evenimentul a avut loc în cadrul Conferinței Globale a Reședinței și Cetățeniei, care se desfășoară în Dubai, Emiratele Arabe Unite, la care participă și delegația țării noastre. În ultima perioadă, Republica Moldova a întreprins o serie de reforme semnificative pentru a încuraja investițiile. Guvernul actual vede oamenii de afaceri ca parteneri. Suntem un stat tânăr, în care se dezvoltă cultura de afaceri, și am luat toate măsurile necesare pentru a îmbunătăți mediul de afaceri și a deschide oportunități pentru investitorii interesați de potențialul țării noastre, creând în același timp infrastructura necesară.