Guvernul a aprobat în ședința din 27 decembrie curent hotărârea cu privire la examenele medicale profilactice obligatorii ale lucrătorilor.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Legislația natională în domeniul siguranței alimentelor nu reglementează activitatea producătorilor de cantități mici și nici nu prevede derogările necesare de la unele norme. În acest sens au fost aprobate cerințe simplificate pentru activitatea micilor producători din domeniul alimentar, prin Hotărârea Guvernului nr. 6 din 15 ianuarie,

Lista activităților care se supun autorizării sanitare veterinare de către Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor (anexa nr.6 la Legea nr. 221/2007 privind activitatea sanitară veterinară) urmează a fi suplinită, acestea fiind incluse în proiectul legii pentru modificarea și completarea unor acte normative (facilitarea activității mediului de afaceri).

Potrivit art. 118 din Codul vamal, în cazul în care cuantumul drepturilor de import sau de export nu este plătit în modul prevăzut de legislație, Serviciul Vamal execută garanția și, după caz, inițiază executarea silită a datoriei vamale, a majorărilor de întârziere (penalităților), a amenzilor și a contravalorii mărfurilor.

Micii producători din domeniul alimentar se confruntă cu probleme în respectarea cerințelor de igienă și sanitare care sunt similare cu cerințele pentru întreprinderile mari. În acest sens, cabinetul de miniștri a aprobat cerințe simplificate pentru activitatea micilor producători din domeniul alimentar. Astfel, au fost aprobate:

Riscurile inerente activității de întreprinzător pot conduce deseori la dificultăți în onorarea obligațiilor contractuale și a obligațiilor de altă natură, cum ar fi taxele, impozitele și alte plăți obligatorii față de bugetul public național.

O problemă des întâlnită este gestiunea defectuoasă a sistemului public de alimentare cu apă și canalizare. Administrarea neconformă a bunurilor publice și managementul necorespunzător al patrimoniului public generează riscuri de înstrăinare a proprietății publice și de neacumulare a veniturilor generate din administrarea patrimoniului.

Persoanele juridice care au capacitatea de a furniza/presta serviciul public de alimentare cu apă şi/sau de canalizare şi de a asigura nemijlocit administrarea şi exploatarea sistemului public în domeniul dat, vor fi obligate sa se înregistreze în Sistemul informațional „Managementul serviciilor

Serviciul Fiscal de Stat anunță că a desfășurat acțiuni de control la comercianții de carne de porc în stare proaspătă în cadrul piețelor alimentare din 25 raioane ale țării: Chișinău, Bălți, Rîșcani, Basarabeasca, Sîngerei, Cahul, Ștefan Vodă, Căușeni, Strășeni, Taraclia, Cimișlia, Vulcănești, Comrat, Drochia, Dubăsari, Edineț, Ungheni, Anenii Noi, Florești, Briceni, Ialoveni, Călărași, Nisporeni, Ceadîr-Lunga și

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va efectua controale oficiale la toate etapele lanțului alimentar, în funcție de riscuri și în conformitate cu planurile de monitorizare și supraveghere din domeniul siguranței alimentelor.

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei, în cadrul ședinței din 8 noiembrie 2022, a adoptat prin vot unanim următoarea hotărâre: Se menține rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt la nivelul de 21,50 la sută anual. Se mențin ratele de dobândă

Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior (Legea nr. 231/2010) cu articolul ce are drept scop combaterea practicilor comerciale neloiale (PCN). Proiectul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat și, după cum afirmă autorii, a fost elaborat în baza Directivei (UE) și a Consiliului privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar (Directiva).   Studiile realizate au demonstrat că PCN-urile apar frecvent în lanțul de aprovizionare cu alimente și că acestea pot fi dăunătoare în principal întreprinzătorilor mai mici, precum ar fi producătorii agricoli și IMM-urile procesatoare de produse alimentare.

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Începând cu data de 8 iulie 2022, aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat a sechestrului ca măsură de asigurare a stingerii obligației fiscale se efectuează conform unui cadru normativ ajustat, în contextul în care prin Ordinul SFS nr. 271 din 22 iunie 2022 au fost aprobate un șir de modificări la prevederile Ordinului IFPS nr. 379/2017 privind aprobarea formularelor cu privire la aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale.   Noutățile aduse prin modificările menționate vizează nu doar aspectele procedurale (formale) aferent întocmirii actelor privind aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligației fiscale, dar și condițiile de aplicare a sechestrului pe bunurile contribuabilului, ce rezultă din cadrul de reglementare în vigoare.

Proiectul de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare elaborat de Ministerul Economiei și Infrastructurii va fi examinat repetat de Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător. Prima rundă de consultări pe marginea proiectului a avut loc în Grupul de lucru în ianuarie anul curent, când s-a ajuns la concluzia că unele prevederi din proiect necesită a fi discutate suplimentar cu reprezentanții Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediu, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor și Asociația Națională a Producătorilor de Lapte și Produse Lactate „Lapte”.  

Pe parcursul ultimilor ani în cadrul implementării Programului de monitorizare și supraveghere în domeniul siguranței produselor alimentare de origine animală au fost depistate neconformități ce țin de lipsa evidenţei şi a marcajelor pe alimente, inclusiv cu grad sporit de perisabilitate; nerespectarea condiţiilor de păstrare a produselor; încălcarea regulamentelor sanitare de către angajaţii întreprinderilor din sectorul alimentar, angajarea personalului fără examen medical; comercializarea produselor alimentare fără indicarea datei fabricării şi a termenului de valabilitate; neasigurarea trasabilităţii produselor alimentare etc.  

Operatorii din domeniul alimentar pot fi obligați să întreprindă măsuri de prevenire a pierderii și risipei alimentare și să suporte cheltuielile aferente, prevede proiectul de lege elaborat de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului care urmează a fi propus Guvernului pentru aprobare. Autorii documentului susțin că implementarea proiectului va asigura tranziția către economia circulară prin menținerea, în limitele legale, a alimentelor în circuitul consumului și evitarea formării deșeurilor alimentare, precum și prin diminuarea cheltuielilor aferente pierderii și risipei alimentare.

Autoritățile administrației publice centrale și locale, instituțiile publice, societățile pe acțiuni cu capital integral sau majoritar de stat și întreprinderile de stat vor asigura consumul de energie termică din sistemele centralizate de alimentare cu energie termică din mun. Chișinău și Bălți, conform anexei, aprobate de către Guvern în cadrul ședinței din săptămâna trecută.

Îmbunătățirea guvernanței domeniului securității alimentare în scopul prevenirii și gestionării mai eficiente a potențialelor crize de insecuritate alimentară; facilitarea comerțului internațional în vederea asigurării securității alimentare; dezvoltarea unei piețe locale eficiente și sigure; creșterea productivității în sectorul agroalimentar; asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la produse alimentare sunt obiectivele generale ale Strategiei securității alimentare a Republicii Moldova