Prin derogare de la prevederile art. 83 alin. (2) și art. 87 alin. (8) din Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale și de la clauzele contractelor de furnizare a gazelor naturale încheiate între părți, în cazul neachitării consumului de gaze naturale în termenele indicate în contract și/sau în factura de plată, furnizorul de gaze naturale nu va calcula consumatorului penalități, dobânzi de întârziere, precum și nu va aplica consumatorului alte sancțiuni pecuniare, a dispus în ședința din data de 18 februarie Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE).   Tot prin derogare de la prevederile actelor normative în vigoare privind alocarea mijloacelor financiare din fondurile de urgență ale Guvernului, se alocă Ministerului Muncii și Protecției Sociale (MMPS), din fondul de rezervă al Guvernului, suma de 292,4 mil. lei pentru efectuarea plaților în avans ale compensării diferenței de preț în urma majorării prețurilor reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și consumul energiei termice acordate consumatorilor casnici.

Potrivit art. 1314 alin. (1) din Codul civil, prin contractul de leasing, o parte (locator) se obligă să asigure celeilalte părţi (locatar), în decursul unui termen convenit care depăşeşte 1 an

Pct.5 al Standardului Național de Contabilitate „Contracte de leasing”, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr.118/2013 stabilește că contractul de leasing este un contract potrivit căruia locatorul cedează locatarului, contra unei plăţi sau serii de plăţi, dreptul de utilizare a activului pentru o perioadă convenită de timp. În sensul standardului noţiunea de leasing cuprinde de asemenea arenda, locaţiunea (închirierea).   Astfel, pentru contabilizarea operațiunilor de arendă se aplică regulile SNC menționat, pct.10 al căruia prevede că, contractul de arendă a terenului agricol se consideră operaţional.  

Termenul contractului de locațiune a activelor neutilizate ale întreprinderilor de stat sau municipale și ale societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public neincluse în listele bunurilor nepasibile de privatizare, cu excepția activelor din cadrul parcurilor industriale, este extins de la un an la trei ani.   În Monitorul Oficial din 10 septembrie curent a fost publicată Legea nr. 99 din 24 august 2021 pentru modificarea Legii nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, fiind concretizate categoriile de bunuri care nu pot fi obiect al privatizării.

Acest articol este elaborat în scopul de a oferi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la impozitarea venitului obținut de avocați, inclusiv din darea în locațiune a bunurilor imobile. În primul rând, evidențiem că profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze

Mama a oferit fiului său procură pentru gestionarea apartamentului. Acesta a decis să-l transmită în locațiune. Cum procedăm:

Persoana fizică care nu practică activitatea de întreprinzător a dat în sublocațiune o proprietate imobiliară altei persoane fizice. Va fi obligată aceasta să înregistreze contractul de sublocațiune încheiat la Serviciul Fiscal de Stat?

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

În conformitate cu art.1251 al Codului civil, prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

Persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care transmit în posesie şi/sau în folosinţă proprietate imobiliară altor persoane fizice

În gestiunea economică a organului public se află construcția în care sunt amplasate niște apartamente de serviciu, oferite persoanelor fizice în locațiune pentru perioada exercitării atribuțiilor funcționale. Proprietar al acestei construcție este RM.

Conform prevederilor art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM;

Agentul economic ia în locațiune un bun imobil pe un termen de 8 ani, plata anuală pentru locațiune constituind 120 000 lei. Pe parcursul anului 2024 agentul economic suportă cheltuieli de reparație a imobilului menționat în sumă de 80 000 lei. Care va fi cuantumul cheltuielilor premise spre deducere în cazul examinat?

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil).   Contractul de locațiune a unui bun imobil trebuie să fie întocmit în scris.

Compania X rezidentă (SRL plătitoare de TVA) oferă unei persoane juridice nerezidente în locațiune un apartament (bun imobil cu destinație locativă situat pe teritoriul RM), pe care îl deține în proprietate. Contractul de locațiune încheiat între compania rezidentă (locator) și persoana juridică nerezidentă (locatar), prevede stabilirea prețului locațiunii imobilului în valută străină (euro).

Anual, până la data de 1 octombrie, administratorul asociației sau gestionarul condominiului va fi obligat să prezinte unităților termoenergetice mecanismul de repartizare a consumului de energie termică. În cazul nerespectării acestei condiții, în perioada 1 octombrie - 1 noiembrie,

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Între locator și locatar a fost încheiat contractul de transmitere în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune) a bunului imobil situat în mun. Chișinău. Locatorul a achitat impozitul pe venit (în avans) pentru locațiunea bunului imobil, însă contractul de locațiune a fost reziliat.

Compania a încheiat un contract de locațiune cu o persoană fizică, în baza căruia locatarul (compania) este obligat să transfere locatorului o sumă de garanție. Suma de garanție obținută de la locatar este destinată doar pentru remedierea daunelor eventuale cauzate de locatar (companie) în timpul locațiunii. În cazul în care daune nu vor fi cauzate suma garanției se va restitui de către persoana fizică. Este oare obligat locatarul să rețină impozitul pe venit la sursa de plata din suma de garanție sus-menționată?

Studiu de caz. SRL „Vox” a luat în locațiune un imobil de la soția fondatorului care deține 70% din capitalul social al SRL-ului. Conform contractului de locațiune, plata pentru locațiune se achită trimestrial. Din lipsă de bani, SRL nu a achitat prețul locațiunii în anul fiscal, conform contractului încheiat,