Ce constituie obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și cine sînt subiecții acestuia? Urmează a fi scutite de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile agricole persoanele de vârstă pensionară?

Întreprinderea ia în arendă un teren cu destinația non-agricolă de la persoana fizică. Se reține în acest caz impozit la sursa de plată?

Firma A deține marfă în valoare de 1000 lei, pe care o depune în capitalul social la firma B, valoarea de piață conform raportului de evaluare – 1200 lei. Constituie aceasta o livrare impozabilă? Care vor fi formulele contabile? În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea privind societățile cu răspundere limitată nr. 135/2007,

În Parlament, în calitate de inițiativă legislativă, este înregistrat proiectul modificărilor la Legea nr. 1540/1998 privind plata pentru poluarea mediului, care propune scutirea de taxa pentru mărfurile care, în procesul utilizării, cauzează poluare mediului, a producătorilor de ambalaje care demonstrează implementarea principiilor responsabilității extinse a producătorului (REP) conform prevederilor Legii nr. 209/2016 privind deșeurile și HG nr. 561/2020 pentru aprobarea Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

Conform prevederilor Codului civil, toate obligațiile civile se impart în 2 categorii: contractuale și necontractuale (obligații civile delictuale). Obligațiile contractuale iau naștere din contracte, adică din acordul părților, pe cînd cele

Compania a definitivat construcția unui lac de acumulare a apei pentru irigare (construcție hidrotehnică) și a altor obiecte de infrastructură (drumuri și rețele electrice) aferente acestuia. Depunând la I.P. Agenția Servicii Publice cererea privind înregistrarea lacului de acumulare a apei pentru

Asociațiile de economii și împrumut (în continuare – AEÎ) reprezintă piloni fundamentali ai accesului la resurse financiare pentru comunitățile în care activează, au drept scop sprijinirea activităților legale ale membrilor lor și contribuie la îmbunătățirea condițiilor economice și sociale. Succesul și credibilitatea acestor entități depind, în mare măsură, de un control intern solid și de o guvernanță transparentă.

Evoluția tehnologiilor informaționale a reconfirgurat esențial toate domeniile, iar populația utilizează tot mai mult instrumentele și seriviciile de plată fără numerar. Pe lângă avantajele oferite de instrumentele de plată online, dezvoltarea exponențială a tehnologiilor informaționale a determinat și apariția unui spectru de acțiuni ilegale ce vizează achitările cu cardul.

Regulamentul cu privire la modul de selectare a entităților de audit şi termenii de referință pentru auditarea situațiilor financiare individuale ale întreprinderilor de stat/municipale şi societăților pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din

Serviciul Fiscal de Stat este investit cu dreptul de a executa silit creanțele contribuabililor față de bugetul public național, date în competența sa și anume: Impozitele și taxele – astfel cum sunt enumerate la art.6 din Codul fiscal (în continuare – CF);

Aspectele referitoare la controlul ulterior sunt reglementate de Codul Vamal nr.95/2021 (Cod), Legea nr.131/2012 privind controlul de stat și Hotărârea Guvernului nr.92/2023 cu privire la punerea în aplicare a Codului vamal.

Cadrul normativ de reglementare a procesului de elaborare și aprobare de către autoritățile administrației publice locale (AAPL) a deciziilor privind stabilirea și aplicarea impozitelor și taxelor locale pe teritoriul administrat este constituit din:

Subiecții impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt stabiliți în art. 277 alin. (1) din Codul fiscal (CF), iar obiectele impunerii cu acestea - în art. 278 alin. (1) din CF. Impozitarea bunurilor imobiliare și terenurilor este reglementată de prevederile:

Licența pentru activitatea de broker vamal se eliberează dacă persoana îndeplinește cumulativ condițiile stabilite în art. 12, alin. (5) din Codul vamal, printre care condiția de nu fi comis încălcări sistematice ale legislației vamale și/sau fiscale care aduc prejudiciu bugetului de stat. Prin proiectul de lege de modificare a Codului

Cota taxei de piaţă se stabilește de către autorităţile administraţiei publice locale (consiliile locale) conform locului amplasării pieței – în lei anual pentru fiecare metru pătrat al suprafeței terenului pieței și al clădirilor, construcțiilor a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea unor prejudicii destinației lor (anexa la titlul VII al Codului fiscal).

Răspunderea juridică reprezintă acea formă a răspunderii sociale, stabilită de stat în urma încălcării normelor de drept printr-un fapt ilicit și care determină suportarea consecințelor stabilite de lege, de către cel vinovat, inclusiv prin utilizarea forței de constrângere a statului în scopul de a restabili ordinea de drept lezată.

Taxa de piaţă se calculează de către subiecții impunerii, prin înmulţirea suprafeței terenului pieței și a clădirilor, construcțiilor a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea unor prejudicii destinației lor cu cota taxei stabilită de către autoritatea administraţiei publice locale în lei anual pentru fiecare metru pătrat (anexa la Titlul VII al Codului fiscal).

Prohibiția la introducerea pe teritoriul Republicii Moldova a părților și a accesoriilor uzate pentru autovehicule ar putea fi eliminată. Executivul a oferit aviz pozitiv la proiectul de lege privind modificarea Codului vamal, Hotărârea Guvernului nr. 75 aprobată în ședința din 9 februarie fiind publicată în MO din 11 februarie 2022.   Inițiativa legislativă a fost înregistrată în Parlament încă în luna august 2021 și este argumentată de autori prin faptul că nici una din țările vecine nu are prohibiții similare, iar siguranța în trafic nu suferă din motivul importului pieselor de schim de mâna a doua.

Autoritățile propun modificări la Codul muncii, în contextul alinierii legislației naționale la prevederile Convenției OIM nr.190/2019 privind eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. În acest sens, a fost elaborat un proiect de modificare a CM, care a fost examinat în cadrul recentei ședințe a secretarilor generali.

În scopul aplicării impozitului pe bunurile imobiliare, bunurile imobiliare, potrivit art. 276 alin. 2) din Codul fiscal (CF), constituie terenurile, clădirile, construcțiile, apartamentele și alte încăperi izolate, a căror strămutare este imposibilă fără cauzarea de prejudicii destinației lor. Subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare sunt specificați în art. 277 alin. (1) al CF.