În această activitate agentul economic „X” apare ca prestator de servicii de intermediere între comercianţii care expun ofertele respective şi persoanele fizice, contra unei remuneraţii (comision/voucher), achitate prin intermediul terminalelor sau intermediul instituţiilor bancare, în temeiul cărora ulterior persoanele fizice pot procura mărfurile/ beneficia de serviciile expuse cu reducere de preţ. În legătură cu schimbările din anul 2013 la taxele locale, realizate prin Decizia Consiliului Municipal Chişinău nr. 3/2 din 29.03.2013 „Cu privire la stabilirea şi punerea în aplicare a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială”, solicităm să vă expuneţi asupra faptului dacă pentru genul respectiv de activitate urmează a se calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială?

În contextul necesităţii deţinerii autorizaţiilor de funcţionare pentru unele dintre genurile de activitate ce pot fi practicate, în conformitate cu prevederile Legii nr. 93-XIV din 15.07.1998 „Cu privire la patenta de întreprinzător”, în baza patentei de întreprinzător, solicităm să ne explicaţi pentru care dintre acestea urmează de a primi autorizaţia respectivă de la administraţia publică locală (producerea de mărfuri, executarea de lucrări şi/sau prestarea de servicii)?

Datele Comisiei Europene arată că, în primele nouă luni ale acestui an, în cinci state care fac parte din UE benzina s-a scumpit, în 22 de state – s-a ieftinit, iar în Croația acestea stagnează, transmite ziare.com.

În acest articol vom examina prețul de transfer drept o chestiune fiscală, de reglementare a impozitării directe la nivelul persoanelor juridice, în contextul încorporării acestuia în normele CF al Republicii Moldova prin prisma practicii internaționale și tendințelor actuale globale în domeniu. Cu toate că întreprinderile trebuie să-și stabilească prețurile tranzacțiilor internaționale intra-grup în vederea propriilor scopuri financiare interne și de control, practicile lor în problema prețurilor de transfer devin un element important în relațiile lor cu țările de origine (mamă) și gazdă, din cauza implicațiilor fiscale ale prețurilor mărfurilor și serviciilor.

În Estonia aproape toate declaraţiile de venit sunt depuse online şi completarea lor nu durează mai mult de cinci minute, în cele mai recente alegeri un sfert din electorat a votat online, şedinţele de cabinet nu durează mai mult de două ore, iar părinţii pot vedea pe internet ce învaţă copiii lor, temele pe care le au de făcut şi rezultatele acestora.

În 2013, amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (СС) a fost de 7.7 miliarde lei. În pofida acestei cifre, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Pînă în ziua de azi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au manifestat interes față de această situație, scrie in comunicatul de presa. Aceasta lipsă de interes și alte cauze cu un aspect negativ, au devenit premisele organizării unei mese rotunde publice, desfășurate la data de 24 septembrie de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, avînd denumirea „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi pe anul 2013”. Studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

Cunoscută în ultimii ani drept cea mai dinamică economie europeană, Polonia are ce împărtăşi din experienţa ei oamenilor de afaceri moldoveni. Astfel, reprezentanții mai multor companii autohtone din domeniul agro-alimentar au participat, în perioada 25-28 noiembrie curent, la un forum bilateral moldo-polonez în voievodatul Lublin, Polonia. Întreprinzătorii au avut ocazia să găsească parteneri de afaceri, să înveţe cum să creeze grupuri de producători agricoli și să studieze o nouă piaţă de desfacere. Mai mult decât atât, ei au vizitat companii locale pentru a vedea cu ochii proprii cum s-au materializat investiţiile europene.

Guvernul României a discutat cu mai multe companii din China posibilitatea realizării unei linii feroviare de mare viteză între Bucureşti şi Iaşi, care ar putea continua către Chişinău, în condiţiile în care Comisia Europeană se opune unei linii de mare viteză Bucureşti-Constanţa. Premierul Victor Ponta a vrut marţi să vadă personal performanţa trenurilor de mare viteză din China şi s-a deplasat, alături de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, cu un astfel de tren de la Beijing la Tianjin.

Cotele de impunere cu T.V.A. aferente livrărilor de mărfuri şi servicii sînt reglementate de art. 96 din Codul fiscal 1. Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178 din 11.07.2012 a fost anulată norma cu privire la aplicarea T.V.A. expres pentru producţia agricolă. Pînă la 01.01.2013, potrivit art. 96 lit. b) din Codul fiscal, pentru livrările de producţie din fitotehnie şi horticultură în formă naturală şi producţia din zootehnie în formă naturală, masă vie şi sacrificată, ce constituie rezultatul activităţilor desfăşurate, conform Clasificatorului activităţilor din economia Moldovei (CAEM), secţiunea A, diviziunea 01, grupele 01.1–01.3; secţiunea B, diviziunea 05, produsă şi livrată pe teritoriul ţării se aplică cota T.V.A. de 8%.

Ajustarea abordării pentru 2012 La elaborarea Modelului de gestionare a riscurilor de conformare pentru anul 2012 au fost ajustaţi şi actualizaţi unii factori de risc, comparativ cu anul 2011, însă numărul total (20) a rămas neschimbat, de asemenea ca şi gruparea lor în riscuri generale, specifice şi riscuri privind conformarea T.V.A. (Tabelul 3). Concomitent toţi factorii de risc au fost cuantificaţi.

Cine are competenţe de a determina dacă obiectele respective se atribuie sau nu la categoria unităţilor de comerţ şi sau de prestare a serviciilor de deservire socială? Are obligaţia agentul economic de a calcula şi achita taxa pentru unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de deservire socială pentru acest spaţiu?

Totodată, nu este clar care suprafaţă – totală sau comercială a obiectului impunerii cu taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială urmează a fi luată ca bază pentru calcularea acesteia, în circumstanţele în care autorităţile administraţiei publice locale au aprobat cota de impunere, în funcţie de amplasarea şi suprafaţa obiectului de comerţ cu amănuntul? Procedura şi principiile stabilirii, modificării şi anulării taxelor locale, modul lor de plată, criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale sunt determinate conform prevederilor titlului VII al Codului fiscal (în continuare – titlul VII). Concomitent, titlul VII determină şi categoria subiecţilor impunerii, obiectele impunerii, baza impozabilă, modul de calculare şi de plată a taxelor locale.

Direcţia generală conformare fiscală prezintă informaţia cu privire la cazurile specifice (neordinare) de încălcare a legislaţiei fiscale identificate în cadrul controalelor fiscale, efectuate de către IFS teritoriale şi Direcţia generală a marilor contribuabili pentru semestrul II al anului 2013. 1.Cazuri specifice din domeniul alimentaţiei publice

În localitatea „X” sunt înregistraţi mai mulţi agenţi economici care practică activitate de morărit. Această activitate constă în prelucrarea produselor cerealiere (grîu, porumb, etc.) ale persoanelor fizice contra plată, cu eliberarea bonului fiscal. Urmează a fi incluse unităţile prin intermediul cărora se prestează astfel de servicii la categoria unităţilor de comerţ şi, respectiv, există în acest caz obligaţia de achitare de către agenţii economici a taxei pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială? În conformitate cu prevederile art. 290 lit. e) al Codului fiscal, subiecţi ai impunerii cu această taxă apar persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de unităţi comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială.

/sau de prestări servicii de deservire socială? Este necesară primirea de la autoritățile administrației publice locale a autorizațiilor de funcționare pentru aceste obiecte?

Administrația unei companii de publicitate solicită explicații privind procedura de achitare în bugetul local al mun. Chișinău a taxei pentru dispozitivele publicitare, pentru obiectele amplasate pe teritoriul municipiului, începînd cu 13 ianuarie 2012. Ar fi corect oare să se aplice cotele, stabilite pe teritoriul municipiului Chișinău și aplicabile pentru obiectele de publicitate exterioară in 2011? În conformitate cu prevederile Titlului VII „Taxele locale” din Codul Fiscal (în continuare CF), pus în aplicare prin Legea nr. 94-XV din 01.04.2004, cu modificările și completările ulterioare, în atribuțiile autorităților administraţiei publice locale intră aplicarea tuturor sau numai a unei părți din taxele locale, reglementate de art. 289 alin. (2) din CF (în funcţie de posibilităţile și necesităţile unităţii administrativ-teritoriale), precum și stabilirea cotelor de impozitare corespunzătoare. Subiecții impunerii, obiectele impunerii, baza de impozitare, modul de achitare a taxelor locale și de prezentare a dărilor de seamă aferente acestora, precum și criteriile utilizate pentru acordarea scutirilor fiscale sunt reglementați de CF.

În temeiul Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a unor categorii de populaţie, nr.121-XV din 03.05.2001 cu modificările şi completările ulterioare, unele categorii de populaţie (invalizii de război, veteranii celui de-al doilea război mondial, participanţii la acţiunile de luptă din Afghanistan şi la acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii teritoriale şi independenţei Republicii Moldova ş.a.) beneficiază din partea statului de o alocaţie lunară de stat, cuantumul căreia este stabilit beneficiarului în funcţie de categoria de persoane la care se atribuie.

La 23 aprilie 2011 a intrat în vigoare Legea nr. 231 din 23.09.2010 cu privire la comerțul interior, care reglementează activitățile în domeniul comerțului interior, precum şi competențele autorităților administrației publice locale în acest domeniu. Astfel, în conformitate cu art. 14 din Legea respectivă, desfăşurarea activității de comerț se autorizează de către autoritatea administrației publice locale. Totodată, conform Nomenclatorului unităților comerciale care desfăşoară comerț cu amănuntul, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 931 din 08.12.2011, în clasificația unităților comerciale cu amănuntul se defineşte doar noțiunea de „hală”, pentru care cadrul legislativ existent nu specifică careva reguli. Aceasta creează incertitudini, deoarece nu este clar dacă la „hală” pot fi atribuite doar locurile pentru comerț, oferite comercianților de sub acoperişul comun sau şi locurile pentru comerț amplasate sub acoperiş individual. În acelaşi timp, noțiunea de „piață” în Nomenclatorul respectiv lipseşte. Cu toate acestea, comercianților li se creează aceleaşi condiții – atît pentru desfăşurarea comerțului în piață, cît şi în hală.

Serviciul de colectare a veniturilor pentru Republica Moldova – Serviciul Fiscal de Stat – este un instrument important al politicii sociale şi politicii economice a Guvernului, dar şi un „ingredient” vital al bunăstării Moldovei. Serviciul Fiscal are responsabilitatea de administrare fiscală în limitele legii şi într-un mod care inspiră comunităţii încredere şi încurajează nivelul ridicat al conformării voluntare. Angajamentul Serviciului Fiscal către societatea civilă constă în garantarea unei administrări fiscale în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova. Acest lucru se realizează ajutînd contribuabilii să îşi înţeleagă drepturile şi responsabilităţile, susţinînd pe cei, care doresc să se conformeze şi este un factor de bază pentru crearea condiţiilor echitabile de concurenţă pentru afaceri. Deci, abordarea de bază pentru Serviciul Fiscal este buna administrare fiscală prin prisma diferenţierii contribuabililor, care încearcă să se conformeze obligaţiilor şi cei care nu se conformează.

Tinerii care și-au început afaceri în cadrul programului SRL-Debutant preferă câteva domenii de activitate. Singurul cod CAEN care a atras peste 500 de tineri de până în 35 de ani care și-au înființat firme SRL-D este 4520 Întreținerea și repararea autovehiculelor, dovadă că service-urile auto sunt văzute ca o sursă sigură de bani pentru un mic întreprinzător. Conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) de la sfârșitul anului trecut, 540 de SRL-Debutant înființate au ca obiect de activitate întreținerea și repararea autovehiculelor.