Oferirea unui sistem unic integrat de colectare, stocare, generalizare, analiză și publicare a situațiilor financiare, a raportului conducerii și a raportului auditorului ale entităților sunt scopurile conceptului sistemului informațional ”Depozitarul public al situațiilor financiare” elaborat de Biroul Național de Statistică, ținând cont de prevederile art. 8 (alin.4) din Legea nr.287/2017 contabilității și raportării financiare, potrivit cărora BNS gestionează Depozitarul public al situațiilor financiare (DPSF). Proiectul a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.

Orice subiect de antreprenoriat care desfășoară activitate de administrare a transformării biologice şi recoltării activelor biologice pentru vânzare sau pentru obținerea activelor biologice adiţionale şi/sau produselor agricole, trebuie să posede suficiente cunoștințe privind mecanismul formării costurilor de producţie

Proiectul ce prevede completarea Legii nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, (inițiativă legislativă înaintată de un grup de deputați) ce vine cu un nou mecanism de garantare a creditelor pentru IMM-uri emise de către Fondul de Garantare a Creditelor (FGC) gestionat de ODIMM, a primit avizul pozitiv al Guvernului în cadrul ședinței din 9 martie 2022.   Astfel, autorii inițiativei propun suplinirea Legii nr. 179/2016 cu noțiunea „garanție de portofoliu” care va reprezenta angajamentul prin care o instituție care gestionează fondurile de garantare a creditelor va prelua riscul de credit

O problemă deseori abordată de către Curtea de Conturi este interpretarea eronată de către persoanele responsabile din cadrul autorităților/instituțiilor bugetare a cadrului normativ

Persoanele juridice de drept public sau privat, precum și persoanele fizice vor putea depune, în format electronic, rapoartele în adresa instituțiilor de stat, prin intermediul Ghișeului unic de raportare – raportare.gov.md.   Conform proiectului hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind modul de funcționare și utilizare a Ghișeului unic de raportare, elaborat de Ministerul Finanțelor, în calitate de posesor și deținător al acestuia va fi desemnat Serviciul Fiscal de Stat.  

Ministerul Finanțelor va selecta și va încheia contractele cu instituțiile financiare specializate care vor asigura intermedierea plasării valorilor mobiliare de stat (VMS) pe piețele externe și cu companiile specializate pentru acordarea asistenței juridice, în vederea diminuării riscurilor aferente datoriei de stat.   Autoritatea propune pentru consultări publice proiectul de lege privind modificarea unor acte normative, ce a fost elaborat ca urmare a recomandărilor experților internaționali expuse în cadrul misiunilor de asistență tehnică din partea Fondului Monetar Internațional privind statistica datoriei sectorului public în Republica Moldova, care s-au desfășurat în cadrul

 Volumul mărfurilor exportate de Republica Moldova în anul precedent a atins  suma de $3144,4  mil., fiind în creștere cu 27,5% față de anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, exporturile de mărfuri autohtone în anul 2021 au constituit $2433,2 mil. și reprezintă 77,4% din totalul exporturilor, fiind în creștere cu 28,9% față de anul 2020. În același timp, reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) au atins $711,2 mil. (22,6% din total exporturi), fiind cu 22,7% mai mari comparativ cu anul precedent.

În concordanță cu art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, impozitele şi taxele percepute în conformitate cu Codul fiscal şi cu alte acte normative adoptate în conformitate cu acesta reprezintă surse de venituri ale bugetului de stat şi ale bugetelor locale.    Potrivit art. 7 alin. (5) din Codul fiscal, întru executarea prevederilor art. 6 alin. (10) din Codul fiscal, contribuabilii care au subdiviziuni şi/sau obiecte impozabile calculează şi sting prin achitare obligaţiile fiscale aferente subdiviziunilor/obiectelor impozabile corespunzător locului amplasării acestora (cu excepţia taxei pe valoarea adăugată, a accizelor, a taxelor destinate transferării în fondul rutier, a impozitului pe venit stabilit conform cap.71 titlul II şi a impozitului unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei).

Comparativ cu primele nouă luni din anul 2020, prețurile producătorului la produsele agricole în ale anului curent au crescut cu 17,9%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, în lunile ianuarie-septembrie 2021 s-au majorat prețurile cu 17,4% la produsele vegetale. Cele mai accentuate creșteri au fost înregistrate la soia – cu 57,0%, rapiță – 41,6%, porumb – cu 37,4%, floarea soarelui – cu 34,9%, struguri de soiuri tehnice – cu 32,9%, leguminoase pentru boabe – cu 21,8%, orz – cu 20,3% și la grâu – cu 11,5%.    În același timp, s–au micșorat preţurile producătorului la culturi bostănoase alimentare – cu 18,7%, fructe sămânțoase – cu 17,1%, legume – cu 11,0%, cartofi – cu 14,2% și secară – cu 11,9%.

În perioada ianuarie-noiembrie 2021, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat circa 18,0 mil. tone de mărfuri, cu 17,8 % mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Cele mai multe mărfuri au fost livrate cu transportul rutier – 14,8 mil. tone de mărfuri (cu 19,5% mai mult față de perioada similară din anul 2020), ceea ce reprezintă circa 82,3% din totalul mărfurilor transportate. Totodată, cu mijloacele de transport feroviar au fost transportate 3,0 mil. tone de mărfuri (16,8% din total), cu 12,8% mai mult faţă de ianuarie-noiembrie 2020.

În anul 2021 producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile ţărăneşti (de fermier) şi cele ale populaţiei), conform estimărilor preliminare ale Biroului Național de Statistică (BNS), a crescut cu circa 49,9% (în prețuri comparabile) faţă de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului în cauză față de anul 2019 cu 27,2%.   Majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creșterea producţiei vegetale cu 75,5%, ponderea căreia în anul 2021 a constituit 81% (în anul 2020 – 69%) din totalul producţiei agricole, celei animaliere revenind 19% (în anul 2020 – 31%).

Prevederile Codului Civil nu interzic realizarea activului entității unei persoane fizice, inclusiv persoanei fizice – fondatorul entității respective. Totodată, potrivit art. 992 alin. (1) și (2) din Cod, contract este acordul de voinţă realizat între două sau mai multe persoane

Autoritățile au elaborat noul concept al Programului „START pentru TINERI: o afacere durabilă la tine acasă”. Proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea acestuia a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali și, ținând cont de actualizarea documentului, prevede abrogarea HG nr. 973/2018 prin care a fost aprobat Programul actual. Programul va fi implementat în continuare de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM).   Astfel, se propune extinderea termenului de implementare de la 2 la 3 ani, precum și excluderea criteriului obligatoriu de participare la Componenta „Instruire și consultanță antreprenorială”.

Încetarea activității economice a unei întreprinderi nu atrage automat după sine și lichidarea entității, agentul economic în continuare având obligativitatea de prezentare a dărilor de seamă, de plată a impozitelor etc., neîndeplinirea obligațiilor conducând la atragerea persoanelor fizice și juridice la răspundere în modul stabilit de actele normative.

Prin Legea nr.356/2022 cu privire la modificare unor acte normative (ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2023), art.26/1 a fost completat cu un alineat nou (6/1), care prevede că întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art.5 alin.(1) din Legea nr.179/2016 cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii, pot utiliza metoda amortizării accelerate pentru primul an de punere în funcţiune a mijlocului fix.

La sfârşitul anului 2021, inflația anuală a atins 13,94%, comunică Biroul Național de Statistică. Astfel, prețurile medii de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 au crescut la produse alimentare cu 17,46%, mărfuri nealimentare – cu 12,06% și servicii prestate populaţiei cu –11,59%.   În luna decembrie 2021 comparativ cu decembrie 2020 au sporit prețurile la produsele alimentare, dar și la gazele naturale, cărbune, motorină și benzină, piese de schimb pentru transport, lemne pentru foc etc. Totodată, în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021, prețurile au crescut cu 1,66%, creșterea fiind determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,22%, la mărfurile nealimentare – cu 1,07% și la serviciile prestate populației – cu 1,72%.

Conform legislației fiscale, procedura controlului fiscal constă într-un ansamblu de metode şi operațiuni de organizare şi desfășurare a controlului, precum şi de valorificare a rezultatelor acestuia. În continuare vor fi analizate metodele şi operațiunile de organizare şi desfășurare a controlului fiscal, fiind o parte componentă a unei serii de articole cu privire la controlul fiscal.

Serviciile înregistrate în Registrul de stat al serviciilor publice vor fi prestate cetățenilor, în mod prioritar, electronic, prin intermediul ghișeului unic, cu utilizarea portalului guvernamental al serviciilor publice.   În MO din 4 februarie curent a fost publicată Legea nr. 234 din 23 decembrie 2021 cu privire la serviciile publice, ce va reprezenta cadrul normativ pentru prestarea serviciilor publice, asigurând accesibilitatea, calitatea serviciilor și eficiența prestării acestora, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.

În primele 9 luni ale anului curent, în Republica Moldova au fost eliberate 3279 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale şi nerezidenţiale, în creștere cu 50,1% față de ianuarie-septembrie 2020, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în ianuarie-septembrie 2021 au fost eliberate 2442 autorizații de construire pentru clădiri rezidenţiale și 837 autorizații de construire pentru clădiri nerezidenţiale, în creștere, respectiv, cu 62,2% și cu 23,3% față aceeași perioadă din anul 2020.

Populaţia din mediul urban a suportat în anul 2020 cheltuieli de consum cu 1157,2 lei sau de 1,5 ori mai mari faţă de cheltuielile populaţiei din mediul rural, comunică Biroul Național de Statistică.   Totodată, datele denotă că în mediul urban pentru asigurarea consumului de produse alimentare populația a alocat în perioada de referință 39,8% din cheltuielile lunare de consum, iar în rural – 47,2%. Pentru populația urbană a fost înregistrată o pondere mai mare a cheltuielilor pentru transport – 6,3% față de 4,7% în mediul rural, sănătate – 5,3% față de 4,1%, recreere și cultură – 3,6% față de 1,2%, educație – 1,0% față de 0,5% și pentru restaurante și hoteluri – 3,3% față de 0,6%.