Regiunile au un potențial investițional enorm și încă neexploatat, investitorii fiind îndemnați să efectueze investiții și în localitățile țării. În cadrul primului panel de discuții al evenimentului Moldova Business Week au fost discutate rezultatele și provocările investitorilor străini în Republica Moldova. Astfel, directorul executiv al Asociației Businessului European, Mariana Rufa, a menționat că, pe lângă domeniile strategice în care deja se investește, în țara noastră investitorii pot explora noi nișe (cum ar fi infrastructura de calitate), referindu-se la necesitatea investițiilor în laboratoare performante acreditate.

Agenția Proprietății Publice, aflată în subordinea Guvernului din anul 2017, ar putea ajunge din nou în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și Legea privind delimitarea proprietății publice. Autorii proiectului consideră că, pentru asigurarea implementării politicii statului în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice, este judicios ca organul abilitat cu aceste funcții să fie în subordinea ministerului căruia i s-a încredințat competența de elaborare a politicii în domeniu, și anume MEI.

La determinarea regimului fiscal privind TVA în cazul prestării serviciilor de către/către un rezident/nerezident Republicii Moldova, este necesar de a stabili locul livrării serviciilor. Conform art. 93 pct. 15) din Codul fiscal, locul livrării serviciilor se determină conform regulilor stabilite în art.111 al Codului fiscal, „Locul livrării serviciilor”. Articolul 111 alin. (1) — (3) din Codul fiscal, stabilește expres tipul serviciului și locul unde se va considera acesta ca livrat, iar pentru serviciile care nu sînt indicate în alin. (1) – (3) locul livrării considerindu-se sediul, sau, în cazul în care acesta lipseşte, domiciliul ori reşedinţa persoanei care prestează serviciile respective (alin. (4) al art.111 din Codul fiscal).

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

Agentul economic a eliberat factura fiscală cu valoarea impozabilă a livrării impozabile ce depăşeşte suma de 100 000 lei la data de 30.05.2019. În iulie 2019, faptul neînregistrării facturii fiscale în Registrul general electronic al facturilor fiscale a fost depistat de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS). În motivare, agentul economic menționează că a fost în imposibilitate să înregistreze factura fiscală în Registru, din motiv că la data de 05.05.2019 de către persoane necunoscute a fost sustras calculatorul din biroul contabilității întreprinderii, pe acest fapt fiind inițiată o cauză penală la 19.05.2019. Este pasibilă aplicarea amenzii prevăzută la art.260 alin.(41) din Codul fiscal (CF) în cazul descris?

La 21 decembrie 2016 de către Colegiul civil al Curții de Apel a fost dispusă ridicarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 alin. (2) lit. d) și art. 38 alin. (4) lit. f) din Codul de executare, invocînd că acestea contravin art. 1 alin.(3), 46 alin.(1) și (2) și 54 alin. (1) din Constituţie. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia a considerat că prevederile art. 15 alin. (2) lit. d) din Codul de executare, potrivit cărora instanţa de judecată prezintă din oficiu titlul executoriu, obligă debitorul să execute hotărârea judecătorească prin intermediul executorului judecătoresc, fiind privat de posibilitatea să o execute în mod benevol.

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Soluţie fiscală individuală anticipată (SFIA) reprezintă un act administrativ emis de Serviciul Fiscal de Stat (SFS) în vederea soluţionării cererii unei persoane fizice și persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător referitoare la aplicarea legislaţiei fiscale asupra unei (unor) situaţii și/sau tranzacţii viitoare specifice. În conformitate cu prevederile art. 1361 alin. (1) din Codul fiscal (CF), soluţia fiscală individuală anticipată se emite la cererea persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activitate de întreprinzător, în modul stabilit de către Guvern. Guvernul RM a aprobat în ședința din 18 ianuarie 2019 hotărârea cu privire la aprobarea Regulamentului privind procedura de emitere a soluției fiscale individuale anticipate.

Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională” (forma IVAO15), a achitat pentru familia fondatorului un sejur peste hotarele RM. Care vor fi consecințele fiscale pentru întreprindere?

Conform art. 7 alin. (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, entitatea este obligată să țină contabilitatea şi să întocmească situațiile financiare în modul prevăzut de prezenta lege, de standardele de contabilitate, de planul de conturi contabile şi de alte acte normative aprobate în conformitate cu art. 11 alin. (2) lit. a). Potrivit art. 13 din Legea contabilității, răspunderea pentru ținerea contabilității şi raportarea financiară revine:

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Suntem o instituție medicală cu statut de întreprindere municipală. În perioada curentă am fost contactați de direcția de deservire fiscală pentru a ni se solicita să prezentăm declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Avem obligația de prezentare a declarației?

În conformitate cu art.4 alin.(1) din Codul fiscal,dacă un tratat internaţional care reglementează impozitarea sau include norme care reglementează impozitarea, la care Republica Moldova este parte, stipulează alte reguli şi prevederi decît cele prevăzute de legislaţia fiscală, se aplică regulile şi prevederile tratatului internaţional.

Potrivit Legii nr. 1216/1992, taxa de stat este suma percepută de către organele de stat, împuternicite special pentru acest fapt, de la persoanele fizice şi juridice, în ale căror interese sunt exercitate acțiuni sau eliberate documente de importanță juridică. Art. 83 din Codul de procedură civilă (CPC) prevede că, taxa de stat reprezintă o sumă care se percepe, în temeiul legii, de către instanța judecătorească în beneficiul statului de la persoanele în ale căror interese se exercită actele procedurale de judecare a cauzei civile sau cărora li se eliberează copii de pe documente din dosar. Cazurile în care taxa de stat plătită se restituie, parţial sau integral, sunt indicate în art. 89 din CPC1 și art.7 din Legea2 nr. 1216/1992.

Contravențiile în cazul încălcării regulilor de construire a caselor cu un nivel în localităţile rurale, a căsuţelor de livadă în întovărăşirile pomicole, construcţia şi intervenţia neautorizată la clădirile existente ar putea fi constatate de Agenția pentru Supraveghere Tehnică (AST). Ieri, 17 iulie 2019, Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a avizat un proiect de lege pentru modificarea Codului contravențional, prin care se propune trecerea constatării contravențiilor menționate supra (art.178 și 179 din CC) din competența autorităților publice locale în cea a AST. Potrivit autorului inițiativei, deputatul Vasile Bolea, în cadrul AST există specialiști cu suficientă pregătire în domeniul dat, pe când APL nu dispun de competențele necesare în acest sens.

Arbitrajul este o instituție extrajudiciară. Cu toate acestea legislația Republicii Moldova nu exclude posibilitatea ca instanțele de judecată competente (de drept comun) să intervină, pe durata derulării procedurii arbitrale. Astfel, conform cadrului legal în vigoare instanțele de judecată competente pot interveni în următoarele cazuri: a) aplicarea măsurilor asigurătorii la orice etapă a procedurii arbitrale (art.10 Legea nr.23 din 22.02.2008) sau chiar înaintea arbitrajului (art.23 alin.(1) Legea nr.23 din 22.02.2008);

În ședința Guvernului de ieri, 21 noiembrie, a fost aprobată extinderea Listei activităților care pot fi desfășurate în parcurile pentru tehnologia informației. Totodată, procedurile de verificare a activității rezidenților vor fi simplificate. Prevederile vor fi incluse în legislația privind constituirea și evaluarea activității „Moldova IT park”. Amintim că anterior Lista a fost extinsă cu activităţi desfăşirate conform CAEM rev.2, iar din 20 iulie curent – conform CSPM rev. 2, fiind puse în aplicare noile prevederi ale Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 329-336 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (nr. 53, 6 septembrie 2019). În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova publică:

În trimestrul I din anul curent, pentru livrările pentru care, conform legislației fiscale, este prevăzută restituirea TVA, din bugetul de stat au fost restituite 518,18 mil. lei, potrivit datelor statistice privind sumele TVA restituite din buget în trimestrul I anul 2019. Suma este mai mica comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent, când din buget au fost restituite 658,7 mil. lei la 476 contribuabili.