Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Chişinău informează că, potrivit legislaţiei în vigoare, organul fiscal, suplimentar la atribuţiile prevăzute de legislaţia fiscală, exercită şi atribuţii de organizare a evidenţei, evaluării şi vânzării bunurilor confiscate, bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termen de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune şi a comorilor (în continuare – bunuri confiscate).

În perioada 18 septembrie — 1 octombrie curent, la Chişinău s-a aflat o echipă de experţi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI), condusă de Max Alier care a purtat discuţii cu autorităţile de la Chişinău în contextul procesului de monitorizare post-program.

Venitul din investiții sau investițional şi venitul financiar, obținut în străinătate se declară prin Declarația cu privire la impozitul pe venit CET, care se depune pînă la 31 martie al anului următor anului de gestiune. Conform art. 12 din Codul fiscal, venit din investiţii constituie venitul obţinut din investiţiile de capital şi din investiţiile în activele financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Venit financiar este venitul obţinut sub formă de royalty (redevenţă), anuităţi, de la darea bunurilor în arendă, locaţiune, de la uzufruct, pe diferenţa de curs valutar, de la activele ce au intrat în mod gratuit, alte venituri obţinute ca rezultat al activităţii financiare, dacă participarea contribuabilului la organizarea acestei activităţi nu este regulată, permanentă şi substanţială. Aceste tipuri de venit se înscriu în rîndul 1.9 al Declarației CET.

Astăzi, 1 iulie 2013 se împlinesc 23 ani de la instituirea Serviciului Fiscal de Stat. Sărbătoarea a început cu serviciul devin în incinta Inspectoratului Fiscal Principal de Stat săvîrșit de către un sobor de preoți, invitați de conducerea IFPS, după care evenimentul a continuat în sala de ședință a Ministerului Finanțelor cu genericul „Funcționarul fiscal — în serviciul contribuabilului", la care au fost prezenți conducerea MF, cei mai buni contribuabili și funcționarii fiscali din republică, reprezentanţi ai organismelor internaţionale, precum și ai comunităţii educaţionale şi academice. Viceministrul Finanțelor, dl Victor Barbăneagră, a dat citire mesajului de felicitare a Ministrului Finanțelor, dlui Veaceslav Negruța și a menționat importanța aportului adus de fiecare angajat la completarea bugetului de stat, a ținut sa sublinieze ca, în pofida situației economice dificile, din ultima perioadă, inspectorii fiscali, fac tot posibilul întru asigurarea încasărilor și o bună administrare a impozitelor.

Direcţia generală conformare fiscală prezintă informaţia cu privire la cazurile specifice (neordinare) de încălcare a legislaţiei fiscale identificate în cadrul controalelor fiscale, efectuate de către IFS teritoriale şi Direcţia generală a marilor contribuabili pentru semestrul II al anului 2013. 1.Cazuri specifice din domeniul alimentaţiei publice

IFS teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, pentru informare şi călăuză în activitate, relatează despre modificările şi completările realizate prin Legea nr. 48 din 26.03.2011 (publicată în Monitorul Oficial al RM din 04 aprilie 2011) „Pentru modificarea şi completarea unor acte legislative”. Astfel, reieşind din aceste modificări, începînd cu 04 aprilie 2011, în tot textul Titlului VII „Taxele locale” al Codului fiscal, noţiunile de „cotă maximă” şi „cotă concretă” au fost substituite cu cuvîntul „cota”. Respectiv, urmare a acestui fapt, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale sunt în drept de a stabili cotele aferente taxelor locale fără careva delimitări. În acelaşi timp, autorităţile deliberative ale administraţiei publice locale nu sunt în drept să aplice alte taxe locale decât cele prevăzute în art. 289 alin. (2) al Codului fiscal.

Potrivit legislaţiei Republicii Moldova modul de activitate, drepturile, obligaţiile şi responsabilitatea agenţilor şi a autorităţilor administraţiei publice în domeniul repatrierii mijloacelor băneşti, mărfurilor şi serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt reglementate prin Legea Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998.

Statele, în calitate de parteneri în schimburile comerciale, recunosc necesitatea de a elimina obstacolele pe care dubla impunere internaţională le creează în circulaţia transfrontalieră a bunurilor, serviciilor, capitalului şi persoanelor. Prin urmare, statele sunt motivate pentru a încheia convenţii bilaterale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital. La fel de importantă este necesitatea de a revizui şi modifica convenţiile existente care nu mai reflectă nevoile actuale ale statelor şi ale investitorilor.

Potrivit prevederilor pct. 23 din Regulamentul privind restituirea T.V.A., aprobat prin Hotărîrea Guvernului RM nr. 1024 din 01.11.2010, pentru livrările de servicii, subiecţii impozabili, împreună cu alte documente, urmează să depună şi confirmarea de la beneficiarul serviciilor exportate (în caz de necesitate, se prezintă traducerea autentificată de notar). Conform art. 20 alin. (4) din Legea contabilităţii nr. 113 din 27.04.2007 pentru operaţiunile de export-import al activelor şi serviciilor, drept documente primare pot fi utilizate documentele aplicate în practica internaţională sau cele prevăzute de contract. Astfel, luînd în consideraţie faptul că actul de îndeplinire a lucrărilor ca conţinut este un act consimţit de ambele părţi, ce confirmă prestarea serviciilor de către prestator şi beneficierea lor de către beneficiar, acesta este suficient pentru confirmarea serviciului prestat la export.

Decizia Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie din 04 iulie 2012 mun. Chişinău (dosarul nr. 3r-1546/12) La 13 mai 2010 cetățeanul Z. L. a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Inspectoratul Fiscal de Stat pe U.T.A. Găgăuzia, Biroul Fiscal or. Ceadîr-Lunga cu privire la anularea deciziilor nr. 1216 din 15.12.2009, nr. 1267 din 22.12.2009, nr. 117 din 12.02.2010, emise de către Biroul Fiscal pe or. Ceadîr-Lunga. În motivarea cererii reclamanta a indicat că, IFS pe Găgăuzia or. Ceadîr-Lunga, la 24.11.2009, a efectuat un control tematic cu privire la chestiunea respectării legislaţiei fiscale în partea prezentării declaraţiei de către persoana fizică, privind impozitul pe venit pe anul 2007. Invocă reclamanta că controlul dat a fost efectuat în lipsa ei și după aproape 20 de luni de la depunerea declaraţiei la 31.03.2008, contrar prevederilor Codului fiscal, deoarece controlul în birou trebuie să se efectueze în termen de 3 luni după depunerea de către persoane fizice a declaraţiei cu privire la venituri.

Starea fiscală a oricărui stat, în majoritatea cazurilor nu depinde de sărăcia sau bogăţia poporului, ci în totalitate de colectarea impozitelor. Legile sunt bune nu prin numărul lor, ci prin respectarea lor. Bogdan Petriceicu Hâşdeu Cu ocazia împlinirii a 22 de ani de la înfiinţarea Serviciului Fiscal al Republicii Moldova, revista Monitorul Fiscal FISC.md lansează o nouă rubrica, în care vor fi publicate articole şi interviuri cu angajaţi marcanţi ai instituţiei, cu persoane care au contribuit la constituirea şi la consolidarea acestuia.

Sistemul fiscal al Republicii Moldova, ca şi al altor ţări, este bazat pe conformarea voluntară a contribuabililor la declararea şi la plata obligaţiilor fiscale către buget. În acest sens, instituirea unui cadru unitar al relaţiilor de parteneriat în raport cu mediul de afaceri şi cetăţeni, bazat pe încrederea şi susţinerea reciprocă, este foarte important, chiar primordial. De aceea, activitatea Serviciului fiscal trebuie să fie îndreptată spre oferirea unor soluţii optime şi competente contribuabililor, concretizate într-un ansamblu de servicii automatizate de o înaltă calitate, bazate pe realizările de ultimă oră în domeniul tehnologiilor informaţionale, concomitent cu armonizarea legislaţiei fiscale a Republicii Moldova la standardele internaţionale de administrare fiscală.

In continuare ne vom referi la principalele masuri de politica fiscala si administrare fiscala, precum si aspecte de perfectionare a legislatiei fiscale nationale, care se propun a fi implementate/mentinute in anii 2012 — 2013 si urmeaza a fi aplicate de organele fiscale, in contextul legilor nr.158 din 05.07.2012 si nr.178 din 11.07.2012: Impozitul pe venit Mentinerea sistemului progresiv de impozitare a veniturilor persoanelor fizice si a cotelor impozitului, de 7% si 18%.Majorarea transelor de venit impozabile, de la 25200 lei anual la 26700 lei anual.Majorarea marimii scutirii anuale personale cu 480 lei, de la 8640 lei la 9120 lei, a scutirii anuale personale majore cu 720 lei, de la 12840 lei la 13560 lei, si a scutirii anuale pentru persoane intretinute cu 120 lei, de la 1920 lei la 2040 lei.

Generalităţi Domeniul construcţiilor este unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei Republicii Moldova. Situația în care se află domeniul construcțiilor determină în mare măsură nivelul de dezvoltare a unei societăți. Construcțiile din Republica Moldova pot fi clasificate în două mari categorii Figura 1.

Dezbateri în cadrul mesei rotunde „Reforma administrării fiscale: realizări şi perspective” Membru al Confederației naționale a patronatului din Republica Moldova, Raisa Bejan, a salutat introducerea serviciilor electronice pentru contribuabili, care permit evitarea abordării subiective din partea funcționarilor fiscali și a rîndurilor la inspectoratele fiscale. „Este de fapt un vis, un lucru la care acum 10 ani nici nu puteam visa. Însă fiecare noutate are anumite lacune. De exemplu, punctul 7 din pagina personală a contribuabilului deja de o lună nu funcționează, după ce am reușit să ne obișnuim cu el”, a declarat în cadrul mesei rotunde Raisa Bejan. Potrivit directorului FiscServInform, Vitalie Coceban, fișa personală a contribuabilului a fost unserviciu intermediar, care se transformă în Contul curent al contribuabilului, care oferă informaţii mult mai ample şi careva deveni funcţional în curînd. Dna Bejan spune că pe siteul Fiscului poate fi verificat IDNO-ul companiilor, dar nu și al persoanelor fizice, or și acest lucru ar fi util. În plus, reprezentantul patronatelor a exprimat dorința ca IDNO-urile să fie verificate automat la completarea declarației pe site, pentru că, de exemplu, Fabrica Bucuria, din cauza indicării codurilor greșite a plătit anul trecut amenzi de 14 mii de lei, cîte 100 de lei pentru fiecare eroare. În același timp, serviciul de corectare a erorilor a rămas nedigitalizat și agenții economici trebuie să circule prin diverse birouri ale inspectoratului fiscal, chiar și două săptămâni. În replică, Vitalie Coceban, a declarat că cooperarea cu alte instituții, în special,ce ține de interacțiunea bazelor de date, urmează a fi pusă la punct.

Dorind de a stabili cum ar trebui să arate o administrare fiscală modernă am studiat Bazele codului fiscal mondial cu comentarii, elaborat de un grup de savanţi de la Universitatea din Harvard1, dar şi recomandările diferitor experţi internaţionali asupra unor proiecte de legi cu privire la administrarea fiscală elaborate anterior, dar neacceptate din diverse motive. Prin prezentul articol doresc să aduc la cunoştinţa cititorilor unele constatări fără a le comenta sau a arăta situaţia de la noi, lăsînd acest lucru pe seama cititorului.

În miezul crizei financiare globale, guvernele ţărilor dezvoltate şi experţii financiari internaţionali şi-au pus întrebarea cum să reglementeze activitatea băncilor, care avântându-se în speculaţii financiare cu instrumente derivate au şi provocat cea mai mare criză globală de după recesiunea din 1929. Anul trecut, pe vremea asta, G20 a renunţat la ideea de a introduce un impozit global pentru bănci, lăsând fiecare guvern să decidă ce fel de taxă să introducă. Marea Britanie, Franța, Germania şi Suedia au făcut-o deja, iar din 2012 şi Republica Moldova a anunţat introducerea unui fel de impozit pe activitatea bancară.

În cursul primei saptămîni din luna aprilie inspectorii fiscali din cadrul municipiului Chişinău şi raioanele: Glodeni, Edineţ, Criuleni, Cimişlia, Orhei, Rezina, Rîşcani au verificat activitatea comercială a 206 agenţi economici, care practică comerţul cu ridicata a zahărului, băuturilor alcoolice tari pasibile marcării cu timbru de acciz, mărfurilor industriale, precum şi a celor ce prestează servicii de transportare a pasagerilor şi bagajelor. În timpul verificărilor fiscale operative au fost constate abateri de la legislaţia fiscală pentru care urmează a fi aplicate sancţiuni fiscale în cuantum de 1819,0 mii lei şi sancţiuni contravenţionale în sumă de 77,5 mii lei.

Rezultate scontate: — 20 % -îmbunătăţirea a indicatorilor din „Doing Business” — $ 100 milioane- beneficii valorificate ale reformei pentru sectorul privat — $ 100 milioane — beneficii valorificate ale reformei pentru sectorul public

I. Aplicarea măsurilor de asigurare în vederea stingerii restanţelor contribuabililor faţă de buget 1. Metodologia aplicării suspendării operaţiunilor la conturile bancare ale contribuabilului restanţier Suspendarea operaţiunilor la conturile bancare, cu excepţia celor de împrumut, a conturilor bancare deschise, conform prevederilor acordurilor de împrumut încheiate între Republica Moldova şi donatorii externi, şi a conturilor bancare provizorii (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi celor ale persoanelor fizice care nu sînt subiecţi ai activităţii de întreprinzător, este o măsură prin care organul fiscal limitează dreptul contribuabilului de a folosi mijloacele băneşti care se află şi/sau se vor depune la conturile lui bancare şi de a folosi noile conturi, deschise în aceeaşi sau în o altă instituţie financiară (sucursala sau filiala acesteia).