Cu 29 de ani în urmă, în Republica Moldova au fost puse bazele administrației fiscale naționale, care are un rol incontestabil în menţinerea echilibrului social şi economic al ţării. Pe parcursul anilor, specialiștii care activează în acest domeniu au avut de trecut prin mai multe provocări, cea mai mare fiind sporirea încrederii cetățenilor în procesul de administrare fiscală.

Agenția Proprietății Publice, aflată în subordinea Guvernului din anul 2017, ar putea ajunge din nou în subordinea Ministerului Economiei și Infrastructurii. Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege pentru modificarea unor acte legislative — Legea privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, Legea cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și Legea privind delimitarea proprietății publice. Autorii proiectului consideră că, pentru asigurarea implementării politicii statului în domeniul administrării și deetatizării proprietății publice, este judicios ca organul abilitat cu aceste funcții să fie în subordinea ministerului căruia i s-a încredințat competența de elaborare a politicii în domeniu, și anume MEI.

Înainte de vizita la Bruxelles a Prim-ministrului Maia Sandu, astăzi, 23 iulie, a fost convocată o ședință de Guvern pentru a aproba inițierea negocierilor și semnarea a trei Acorduri de finanțare dintre Guvernul Republicii Moldova și Comisia Europeană. Primul Acord de finanțare, în valoare de 8,49 mil. euro, se referă la consolidarea supremației legii și a mecanismelor anticorupție în Republica Moldova. Acesta include o serie de măsuri pentru reforma justiției, dezvoltarea programului de toleranță zero față de corupție în rândul cetățenilor, consolidarea mecanismelor de investigare și urmărire penală, precum și eficientizarea sistemelor naționale de recuperare a bunurilor și de declarare a averii. Acordul urmează a fi implementat de către Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei.

Serviciul Fiscal de Stat este în drept să iniţieze procedura de anulare a înregistrării subiectului impunerii cu accize în cazul în care subiectul impunerii nu a prezentat în termenul stabilit Declaraţia privind accizele pentru două perioade fiscale consecutive. Astăzi, 13 septembrie 2019, Serviciul Fiscal de Stat a publicat în Monitorul Oficial Ordinul cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind anularea înregistrării statutului de antrepozitar autorizat. Astfel, la constatarea corespunderii criteriilor de anulare a înregistrării subiectului impunerii cu accize, SFS dispune efectuarea controlului fiscal la fața locului în vederea stabilirii lipsei mărfurilor supuse accizelor aflate în stoc, precum și a constatării faptului încheierii activităţii de prelucrare sau producere a mărfurilor supuse accizelor.

Munca prin agent de muncă temporară reprezintă o nouă modalitate de ocupare a forței de muncă și se caracterizează prin activitatea prestată de un salariat temporar care a încheiat un contract cu un agent de muncă temporară și care este pus la dispoziția unei întreprinderi pentru a activa pentru o anumită perioadă. Beneficiile, dar și riscurile implementării unei asemenea forme de ocupare au fost discutate ieri, 10 octombrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Astfel, în cadrul ședinței a fost analizat un proiect ce are drept scop reglementarea muncii prin agent de muncă temporară și prin care se propune completarea Codului muncii cu un capitol care va reglementa acest tip de muncă, precum și modificări la Legea cu privire la ocuparea forței de muncă și asigurarea de șomaj și Legea privind securitatea și sănătatea în muncă.

Agentul economic, care este subiect al sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii și prezintă Darea de seamă privind impozitul pe venitul din activitatea operațională” (forma IVAO15), a achitat pentru familia fondatorului un sejur peste hotarele RM. Care vor fi consecințele fiscale pentru întreprindere?

Indicele prețurilor de consum menținut în limita de 5,7%, exportul de produse majorat cu 9,4%, crearea a 300 de afaceri noi și circa 900 de locuri de muncă prin programele de stat pentru susținerea întreprinderilor mici și mijlocii sunt obiectivele ce se conțin în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2020-2023 (în continuare – Plan). Documentul a fost aprobat de Executiv și publicat în „Monitorul oficial”. La compartimentul dezvoltarea economică durabilă Planul mai prevede elaborarea și aprobarea în perioada vizată a trei programe noi în sectorul întreprinderilor mici și mijlocii;

Ce obligații fiscale apar la contribuabilul persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul înstrăinării unui bun imobil ce i-a servit ca locuință de bază?

Pentru o buna funcționare și realizare a sarcinilor trasate în fața unei autorități locale aceasta are nevoie de surse financiare.

Desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei va fi permis până la 31 decembrie 2022 pentru titularii de patentă care, la data de 31 decembrie 2019, vor deține patente pentru activitățile respective. În cadrul ședinței de vineri, 26 iulie, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea art. 4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător. Reamintim că săptămâna trecută Parlamentul a votat în prima lectură două inițiative legislative, care au fost comasate, ce se referă la extinderea termenului pentru desfășurarea comerțului cu amănuntul în baza patentei cu încă trei ani, pentru asigurarea continuității activității titularilor de patentă și susținerea micilor întreprinzători.

Proiectul legii contabilităţii, care îşi propune să transpună parţial Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European şi a Consiliului privind situaţiile financiare anuale, situaţiile financiare consolidate şi rapoartele conexe ale anumitor tipuri de întreprinderi, a fost prezentat Parlamentului în mod prioritar şi susţinut în prima lectură. Confom Acordului de Asociere, Republica Moldova şi-a asumat angajamentul de a armoniza prevederile legislaţiei naţionale în ceea ce priveşte rapoartele financiare în conformitate cu prevederile Directivei. În momentul în care am început să elaborăm legea noastră, am observat că destul de multe prevederi ale legii corespund deja cu prevederile Directivei şi doar pe câteva componente au fost făcute modificări substanţiale, a anunţat Vice-ministrul Finanţelor, Veronica Vragaleva.

Încasările la bugetul de stat asigurate de Serviciul Vamal în primele șase ale anului curent constituie 10,3 mld. lei, cu 635 mil. lei mai mult față de aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, urmate de accize și taxe vamale. Referitor la categoriile de mărfuri supuse accizelor, cel mai mare contribuabil rămâne a fi sectorul petrolier, inclusiv pentru combustibilul mineral și gaze, cu o pondere de 20% din totalul veniturilor încasate de instituție. Acesta este urmat de mașini și dispozitive mecanice, care generează 9%, și autovehicule cu o cotă de 7%. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe, în care birourile vamale au raportat indicatorii pentru semestrul I, precum și au trasat obiectivele de referință pentru următoarea perioadă de activitate.

Noțiunile de „control intern managerial”, „Declarație de răspundere managerială” și, respectiv, „subdiviziune de audit intern” vor fi introduse în 54 de acte normative. Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect de hotărâre a Executivului pentru modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Modificările se efectuează cu scopul de a aduce în concordanță actele normative în vigoare cu noile prevederi ale Legii privind controlul financiar public intern. Reamintim că aceasta a fost modificată prin Legea nr. 234 din 08.11.2018 și prevede includerea obligativității de desemnare a subdiviziunii coordonatoare a activităților de organizare și menținere a sistemului de control intern managerial,

Consiliile sectorale în mun. Chișinău vor fi instituite după alegerile locale din anul 2023 și nu din data celor din 2019, după cum este prevăzut în art. 90 din Legea nr.436. În Monitorul Oficial din 28 iunie curent a fost publicată Legea pentru modificarea Legii nr. 436/2006 privind administrația publică locală. Modificările vor fi operate în scopul evitării unor situații confuze ce țin de constituirea și funcționarea unor noi autorități ale administrației publice locale ale mun. Chișinău.

În conformitate cu art. 133 alin. (4) pct. 8) din Codul fiscal, în realizarea funcțiilor sale, Serviciul Fiscal de Stat aplică sigilii pentru asigurarea integrității bunurilor. Conform art. 129 pct. 22) din Codul fiscal, sigilarea reprezintă aplicarea sigiliului pe ușile unor încăperi, mijloace de transport, pe recipiente, diferite produse, colete, corespondență, pe bunurile debitorului, alte bunuri în scopul conservării, identificării, indisponibilizării ori evitării desfacerii acestora de către persoane neautorizate.

Proiectul ce prevede completarea Codului fiscal cu un nou titlu — Titlul X – Impozitul unic de la rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei, a fost votat în lectură finală în şedinţa Legislativului din 14 iulie curent. Proiectul de lege a fost elaborat cu scopul aducerii în concordanţă a actelor normative cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei, în special a mecanismului de aplicare a impozitului unic rezidenţilor parcurilor pentru tehnologia informaţiei stabilit în mărime de 7% din venitul de vânzări, dar nu mai puţin de 30% din cuantumul salariului mediu pe economie prognozat pentru anul aferent perioadei fiscale a impozitului respectiv.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Începând cu 1 mai 2019, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la întreprinderi, organizații, instituții cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) a fost majorat cu 165 de lei și constituie 2775 de lei pe lună. Astfel, mărimea lunară totală a salariului unui angajat din sectorul real nu poate fi mai mic de 16,42 lei per oră sau 2775 de lei per o lună. Totodată, acest cuantum nu poate fi diminuat nici prin contractul colectiv, nici prin contractul individual de muncă. Mărimea salariului minim în sectorul real se stabilește anual de către Guvern, după negocieri și consultări cu patronatele și sindicatele și se publică în Monitorul Oficial. Acesta se calculează pentru un program complet de lucru în medie de 169 de ore pe lună.

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Curtea Constituțională a examinat excepția de neconstituționalitate invocată asupra unor prevederi din art. 764 alin. (2) din Codul civil (CC) care stabilește că creditorul gajist trebuie să vândă bunurile gajate fără întârziere nejustificată, la un preţ comercial rezonabil la data vânzării în conformitate cu dispoziţiile art.765 alin. (1) şi ţinând cont de interesele debitorului gajist, fiind liber să stabilească condiţiile de vânzare. Potrivit prevederilor art. 764 alin. (1) din CC, după ce a obţinut în posesie bunul gajat, creditorul gajist este îndreptăţit, dacă a depus sau a înregistrat la registru un aviz de executare în modul prevăzut la art. 752 alin. (9), să procedeze la vânzarea prin negocieri directe, prin tender sau prin licitaţie publică a bunului gajat.