Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

În conformitate cu prevederile art. 25 alin. (1) din Codul fiscal, deducerea dobînzilor aferente creditelor și împrumuturilor se permite în conformitate cu art. 24 din Codul fiscal. De asemenea, potrivit prevederilor art. 25 alin. (2) din Codul fiscal, deducerea cheltuielilor aferente dobînzilor suportate în baza contractului de împrumut de către agenţii economici debitori în folosul persoanelor fizice şi juridice (cu excepţia entităţilor din sectorul financiar) se acceptă în limita ratei medii ponderate a

Salariații își vor putea îndeplini atribuțiile specifice ocupației, funcției sau meseriei pe care o deține în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Codul muncii este completat cu prevederi ce reglementează munca la distanță. Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative este publicată în Monitorul Oficial din 26 mai curent și a intrat în vigoare. Potrivit acesteia, salariații cu munca la distanță sunt cei care au încheiat un contract individual de muncă sau un acord suplimentar la contractul existent, care conțin clauze de muncă la distanță.

Cum se reține în anul 2017 impozitul pe venit din plățile efectuate în favoarea persoanei fizice de la înstrăinarea mijloacelor de transport rutier? Prin Legea nr. 281 din 16 decembrie 2016 cu privire la modificarea şi completarea unor acte legislative, art. 90 din CF a fost completat cu prevederi care reglementează regimul de impozitare la sursa de plată a plăților efectuate în folosul persoanei fizice (care nu desfăşoară activitate de întreprinzător şi/sau profesională) pentru venitul obținut de la înstrăinarea mijloacelor de transport rutier.

Compania rezidentă a „Moldova IT Park” care activează în condițiile Legii nr. 77 încetează contractul individual de muncă prin acordul scris al părţilor cu angajatul P. Potrivit condițiilor acestuia, în cazul desfacerii contractului de muncă angajatului i se achită compensație în mărimea a 6 salarii de bază lunare (salariu de baza constituie 10 mii lei). Ținând cont de faptul că angajatorul este rezident al Parcului IT si aplică regimul special de impozitare, se va aplica impozitul unic asupra compensației menționate supra?

Potrivit prevederilor art. art.123(1) lit.a) din Codul fiscal, achitarea accizelor la buget pentru marfurile accizate expediate (transportate) din încaperea de acciz se efectueaza indiferent de apartenenta marfurilor respective. Adica, daca în încaperea de acciz a unei întreprinderi – subiect impozabil se afla la pastrare marfa accizata, a carei proprietar este o alta persoana fizica sau juridica, si aceasta ulterior se înapoiaza proprietarului, obligatia fiscala, apare la momentul expedierii (transportarii) marfurilor din încaperea de acciz la subiectul impunerii ce se este înregistrat ca subiect al impunerii cu accize, carui îi apartine încaperea de acciz.

1. (28.6.1.10) Este obligatorie aplicarea facilității stabilite de art.103 alin. (1) pct.29) din Codul fiscal, în cazul în care cumpărătorul nu solicită aplicarea acestei facilități? 2. (28.15.68): Arhiva 3. (28.7.5) Care este regimul fiscal al TVA aferent dobînzii obținute de către locator în baza unui contract de locațiune a bunurilor (subleasing) primite de la alt furnizor (leasing)?

Potrivit prevederilor art.95 alin.(11) din Codul fiscal, serviciile electronice prestate de către nerezident care, fără a deține formă organizatorico-juridică pe teritoriul Republicii Moldova, prestează servicii cetățenilor Republicii Moldova pentru care se prevede aplicarea TVA se consideră serviciile prestate prin rețelele informaționale de telecomunicații, inclusiv prin rețeaua web mondială Internet, automatizat, cu utilizarea tehnologiilor informaționale, și anume:

Indicațiile metodice privind efectuarea vizitelor fiscale (în continuare – Indicații) au fost modificate. Ordinul nr.479 al Serviciului Fiscal de Stat din 22 septembrie 2020 este publicat în MO și a intrat în vigoare.   De rând cu multiplele intervenții redacționale în Ordinul nr.388/2019  prin care au fost aprobate Indicațiile, documentul a fost completat cu prevederi noi. Astfel, la efectuarea vizitei funcționarul fiscal, pentru constatarea datelor de ordin general despre activitatea contribuabilului sau a altor informații relevante efectuării vizitei fiscale, poate solicita în cadrul vizitei fiscale documente și date privind activitatea contribuabilului, precum și explicații.

Suma subvenţiilor primite de întreprinderile şi organizaţiile necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare, conform prevederilor art. 80 şi 801 din Codul muncii în perioada stării de urgenţă constituie sursă de venit neimpozabilă cu impozitul pe venit în temeiul pct. 6.5 din Dispoziția Comisie Situației Exepționale nr. 16 din 10.04.2020.

În Monitorul Oficial din 13 martie curent a fost publicat Ordinul nr. 79 din 5 februarie 2020 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.417 din 14.08.2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligaţiilor fiscale care cad sub incidenţa art.172 alin.(3) din Codul fiscal. Întru executarea prevederilor Ordinului MF nr. 172 din 20.12.2019 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2020, precum și în temeiul art. 133 alin. (1) pct.(13) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997,

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (65), 2021) Anul 2020 este al treilea exercițiu (după anii 2018 și 2019) în ceea ce privește verificarea anuală a activității rezidenților Parcului pentru tehnologia informației. În conformitate cu prevederile Contractului cu privire la desfășurarea activității în Parcul pentru tehnologia informației „Moldova IT Park” (pct. 2.4.6. din Contract), rezidentul are obligația să creeze condițiile necesare pentru efectuarea verificării îndeplinirii indicatorilor necesari pentru menținerea statutului rezidentului parcului pentru tehnologia informației, potrivit art. 18 din Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informației (Legea nr. 77/2016).

În practica agenților economici deseori survin situaţii, când angajaților, fie cu ocazia sărbătorilor, fie sistematic (lunar, trimestrial), în temeiul regulamentului intern, li se oferă cadouri, inclusiv prime în formă nemonetară. În momentul de față a rămas nemodificată prevederea de la pct. 12 din Anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (în continuare – Legea 489/1999), conform căreia nu se calculează contribuții de asigurări sociale de stat obligatorii (în continuare – ASSO) aferente sumelor ce constituie valoarea cadourilor (premiilor în obiecte) primite de către angajaţi sau de către foștii angajaţi la locul de muncă de bază.

Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.  

Administratorul Parcului IT a efectuat recalculul obligațiilor rezidentului la suma cotizațiilor de membru, prezentând actul de micșorare a sumei respective față de Parcul IT în anul curent. În ce mod va fi reflectată în evidența contabilă această sumă?    În conformitate cu art. 6 alin. (2)-(3) din Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei 77/2016, administraţia parcului este condusă de un administrator, desemnat în funcţie de către Guvern, la propunerea Ministerului Economiei şi Infrastructurii, pe un termen de 5 ani.

Regulamentul cu privire la modul de evidență și sigilare a echipamentelor de casă și de control (în continuare - Regulament), aprobat prin Ordinul SFS nr. 632 din 18 decembrie 2020 și publicat astăzi, 31 decembrie, în MO al RM (nr. 372-382, art. 1458) a fost elaborat în scopul executării pct. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 141/2019 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea decontărilor, cât și în legătură cu situația epidemiologică a infecției COVID-19, instituită de către Comisia națională extraordinară de sănătate publică și Comisiile extraordinare de sănătate publică ale autorităților locale.

Obiect al subvenționării la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 sunt doar dobânzile aferente contractului de credit. Comisioanele și plățile percepute de băncile comerciale pentru examinarea dosarului, de acordare, de deservire a creditului, precum și alte plăți nu vor face parte din obiectul subvenționării. Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului pentru aprobarea regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor. Amintim că măsura face parte din pachetul acțiunilor de susținere a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și post-epidemie, aprobate prin Legea nr.60 din 23 aprilie 2020.