Digitalizarea, modernizarea dar și dezvoltarea IMM-urilor sunt printre principalele priorități de pe agenda Ministerului Economiei și Infrastructurii. Pentru realizarea acestor obiective, 99 de companii din Republica Moldova vor primi finanțare în suma totală de circa 8,4 milioane lei pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.Banii vor fi alocați prin „Instrumentul de susținere privind digitalizarea IMM”, finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile partenerilor de dezvoltare (Uniunea Europeană și GIZ Moldova).

În conformitate cu prevederile art. 104 lit. c) din Codul fiscal

În cadrul sistemului „e-Factura” sunt situații în care Furnizorii emit facturi fiscale electronice și acestea nu parvin prin ciclul lung către Cumpărători. La indicarea codului fiscal al Cumpărătorului se afișează mesajul precum că contribuabilul nu utilizează sistemul „e-Factura”, deși acesta emite și recepționează facturi fiscale prin intermediul sistemului și facturile fiscale nu se afișează la Cumpărător în statutul „Finisate”, chiar dacă au fost remise de Furnizor prin ciclul scurt. În continuare explicăm cauza și pașii parcurși eronat de către utilizatorii sistemului „e-Factura”, fapt ce generează problema enunțată.  

Studiu de caz: Persoana fizică X,  cetățean și rezident fiscal  al Republicii Moldova, a obținut în anul 2020 venituri din locațiunea unui apartament în străinătate, care îi aparține cu drept de proprietate, în sumă de trei mii euro. Urmează a fi declarate aceste venituri și în Republica Moldova?   Potrivit prevederilor alin. (1) art.14 din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozitul pe venit pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM care nu desfăşoară activitate de întreprinzător îl constituie venitul din orice surse aflate în afara RM pentru activitatea în RM, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul, precum și venitul din investiţii şi financiar din orice surse aflate în afara RM.  

La sfârșitul anului 2020, numărul cardurilor bancare aflate în circulație ce au fost emise de prestatorii de servicii de plată din țară, a constituit 2,18 mil. unități, în creștere în raport cu cele din 31 decembrie a anului precedent cu 8,4% sau cu 170 mii. După soluția tehnică, cardurile de proximitate au constituit 89,2% din numărul total al cardurilor emise pe parcursul anului trecut și 80,2% din ponderea totală a cardurilor aflate în circulație.   Datele din Raportul Băncii Naționale ale Moldovei (BNM) privind evoluția infrastructurilor pieței financiare din RM în 2020 denotă că, în ultimii 4 ani, numărul cardurilor de proximitate s-a majorat de aproximativ 5 ori, ceea ce a contribuit la înlocuirea treptată a cardurilor hibride care, la rândul lor, au substituit cardurile cu bandă magnetică.

Casa Naţională de Asigurări Sociale amintește despre necesitatea prezentării Certificatelor de viaţă de către beneficiarii de pensii stabilite în baza prevederilor acordurilor internaţionale de securitate socială.   Persoanele, care domiciliază pe teritoriul unui stat cu care Republica Moldova a semnat un acord în domeniul securităţii sociale (Bulgaria, Portugalia, România, Luxemburg, Estonia, Cehia, Austria, Belgia, Polonia, Ungaria, Lituania, Germania, Turcia, Belarus) şi beneficiază de pensie acordată în conformitate cu legislaţia Republicii Moldova, pentru continuarea procesului de plată a prestaţiei pe parcursul anului următor, sunt obligate să prezinte în adresa CNAS Certificatul de viaţă până pe data de 31 decembrie 2020.

În semestrul I al anului curent, Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a desfășurat 57 cursuri de instruire cu teme actuale în domeniile finanțe publice, fiscal și vamal, la care au participat în total peste 1160 de specialiști care activează sau doresc să activeze în aceste domenii. Toate cursurile au fost organizate de către CTIF, în premieră, la distanță, cu utilizarea aplicației Zoom.   În aceeași perioadă, CTIF a actualizat și a pus în aplicare modulele de instruiri: „Contabilitatea bugetară. Cadrul normativ”, „Managementul financiar pentru directorii de școală” și „Utilizarea noii versiuni a sistemului informațional automatizat (SIA) „e-Factura”. Instruirile cu temele nominalizate au fost lansate în lunile aprilie, mai și, respectiv, în iunie curent.

Măsurile necesare pentru asigurarea securității cibernetice la nivel guvernamental au fost aprobate de Cabinetul de miniștri, Hotărârea nr.482 fiind publicată în MO din 17 iulie 2020. Implementarea acesteia va fi asigurată de ministerele, alte autorități administrative centrale subordonate Guvernului, Cancelaria de Stat și structurile organizaționale din sfera lor de competență (autoritățile administrative din subordine, serviciile publice desconcentrate și cele aflate în subordine, precum și instituțiile publice și întreprinderile de stat în care ministerul, Cancelaria sau altă autoritate administrativă centrală are calitatea de fondator), precum și de entitățile publice și organizațiile de stat autonome înființate de Guvern. Totodată, măsurile nu se vor aplica în cazul sistemelor informaționale și rețelelor de comunicații ce prelucrează informații atribuite la secret de stat.

Statul și entitățile cu autonomie financiară primesc ajutoare umanitare, care sunt distribuite și totodată utilizate  de către acestea. În prezentul articol vom expune modul  de contabilizare a ajutoarelor umanitare primite, distribuite și utilizate de către entitățile cu autonomie financiară.  Care acte normative reglementează recepționarea,  distribuirea și utilizarea ajutoarelor umanitare? Recepționarea, distribuirea şi utilizarea ajutoarelor umanitare este reglementată de Legea nr. 1491/2002 cu privire la

Este știut faptul că, în perioadele de criză, atunci când agenții economici se confruntă cu o insuficiență stringentă de lichidități, banii nu se investesc. În momentul de față, entitățile încearcă să identifice diverse forme de căutare a soluțiilor pentru ameliorarea situației financiare.

Beneficiarii programului de stat „Prima Casă” vor informa Ministerul Finanțelor despre modificarea raporturilor de serviciu sau despre acordarea compensațiilor pentru chiria spațiului locativ. Potrivit legislației în vigoare, responsabilitatea  prezentării acestor informații o au autoritățile publice, însă pe parcursul derulării programului s-a depistat că acest mecanism este ineficient.   Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern  cu privire la modificarea unor acte normative ce țin de implementarea Programului de stat „Prima Casă”.

La ce cotă TVA sе livrează pe teritoriul RM producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie și horticultură în formă naturală procurată de la persoanele juridice și fizice, subiecți ai activității de întreprinzător, înregistrate la Camera Înregistrării de Stat, care se află pe teritoriul RM și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar?

În conformitate cu prevederile art.121 alin.(1) din Codul fiscal nr.1163/1997, prin perioadă fiscală privind impozitul pe venit se înțelege anul calendaristic la încheierea căruia se determină venitul impozabil şi se calculează suma impozitului care trebuie achitată. 

În luna noiembrie curent au fost eliberate/reperfectate, per total, 57 de licențe, potrivit datelor statistice publicate de Agenția Servicii Publice. Pentru comparație, în luna octombrie 2019 numărul acestora a constituit 59. Din numărul total, 37 de acte permisive au fost eliberate sau prelungite, iar 20 de licențe au fost reperfectate. Cele mai multe licențe eliberate/prelungite au fost pentru domeniul de activitate cu metale prețioase – 13 licențe. Totodată, agenții economici au solicitat eliberarea licențelor pentru activitate în sectoarele de producerea produselor alcoolice autohtone – 8; metale feroase – 4, articole din tutun – 5; importul producţiei alcoolice – 4; articole pirotehnice – 2 și broker vamal – 1.

Uneori, din motive obiective și subiective, întreprinderile cu diferite forme de organizare juridică, volum de vânzări și genuri de activitate sunt nevoite să suspende activitatea de întreprinzător, intenționând să reia această activitate după depășirea anumitor circumstanțe. Deși legislația permite suspendarea activității (aici nu ne referim la sistarea acesteia pe perioada stării de urgență), unii administrator/fondatori tratează stoparea activității drept suspendare a acesteia. În continuare ne vom referi la aspectele ce țin de suspendarea legală a activității de întreprinzător.   Poate întreprinderea să-și suspende activitatea pentru o anumită perioadă?

Unităţile şi persoanele fizice care nu cad sub incidenţa Legii nr. 220 din 19 octombrie 2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali sînt obligate să se înregistreze, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, ca plătitori de contribuţii de asigurări sociale de stat la subdiviziunea teritorială a Casa Naţională de Asigurări Sociale unde îşi au adresa juridică, amintește CNAS reglementările art. 26 alin. (1) din Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale.   Astfel, în termen de 10 zile lucrătoare de la data obţinerii dreptului de a desfăşura o anumită activitate, pentru înregistrare ca plătitori de contribuţii

Potrivit prevederilor art.104 lit. c1) din Codul fiscal, importul şi/sau livrarea pe teritoriul ţării a mărfurilor, serviciilor destinate proiectelor de asistenţă tehnică, realizate pe teritoriul Republicii Moldova de către organizaţiile internaţionale şi ţările donatoare în limita tratatelor la care aceasta este parte și destinate proiectelor de asistenţă investiţională, finanţate din contul granturilor acordate Guvernului, precum şi din contul granturilor acordate instituţiilor finanţate de la buget, sunt scutite de TVA cu drept de deducere.

 În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 din Codul fiscal, rețin un impozit în mărime de 6% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și a gospodăriilor țărănești (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obținute de către acestea aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor și a produselor derivate din nuci, și a producției din zootehnie în formă naturală, în masă vie și sacrificată, cu excepția laptelui natural.

   Сonform prevederilor art. 901 alin. (35) din Codul fiscal, persoanele specificate la art.90 reţin un impozit în mărime de 6% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) şi a persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, pe veniturile obţinute de către acestea aferente livrării producţiei din fitotehnie şi horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor şi a produselor derivate din nuci, şi a producţiei din zootehnie în formă naturală, în masă vie şi sacrificată, cu excepţia laptelui natural.

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”