Astăzi, 30 martie 2021, cu ocazia marcării a 10 ani de la fondarea P.P. ”Monitorul fiscal FISC.md” a avut loc webinarul cu genericul „Aspecte practice cu privire la întocmirea rapoartelor financiare în sectorul bugetar și întocmirea situaților financiare în sectorul corporativ”.   În cadrul primei sesiuni, dedicate aspectelor și particularitățlor de raportare financiară a entităților bugetare pentru anul 2020, Elena Taban (contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar) s-a referit la aspecte ce țin de responsabilitatea, componența, termenele de prezentare și cerințele de întocmire a rapoartelor financiare și a informațiilor obligatorii suplimentare, etapele și modul de efectuare a lucrărilor de pregătire a informațiilor necesare pentru întocmirea rapoartelor și informațiilor financiare anuale, precum și alte subiecte importante.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Conceptul de incluziune financiară stabilește că persoanele fizice și juridice au acces la produse și servicii financiare utile și accesibile care răspund nevoilor lor, cum ar fi tranzacțiile financiare, plățile electronice, creditarea și produsele de asigurare, livrate într-o manieră responsabilă și durabilă. Experți locali și internaționali, precum și reprezentanți ai sectorului public s-au întrunit pe platforma conferinței Digital Transformation and Financial Inclusion 2021 (DTFINCON), pe parcursul a două zile discutând despre creșterea incluziunii financiare în țara noastră și e-Comerț ca un catalizator al economiei fără numerar.  Evenimentul este organizat de Camera Americană de Comerț.

În urma controlului fiscal la compartimentul „impozit pe venit din activitatea de întreprinzător” s-a stabilit că agentul X a atribuit la deduceri în scopuri fiscale în perioadele fiscale 2018-2019 cotizații la o asociație de business, însă al cărei membru a devenit oficial din 01.07.2019. Respectiv, la determinarea obligațiilor fiscale privind impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător cheltuielile suportate de întreprindere sub formă de cotizații pe parcursul anilor 2018-2019 au fost excluse de la cheltuieli deductibile în scopuri fiscale. Întreprinderea este de acord doar cu excluderea cheltuielilor respective când acesta nu era membru oficial al asociației respective. Corect sau nu au procedat angajații SFS?  

După cum am menționat în articolele din edițiile precedente ale revistei „monitorul fiscal FISC.md” (nr. 4, 5 din anul 2018), în care am descris particularitățile noilor reglementări internaționale privind contabilizarea contractelor de locațiune, aplicarea IFRS 161 produce modificări în situațiile financiare, în special, asupra elementelor din bilanțul și din situația profitului sau pierderii ale locatarului.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

În Monitorul Oficial din 5 februarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 6 din 18.01.2021 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația

Legea contabilității și raportării financiare nr.  287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) se aplică organizaţiilor necomerciale înregistrate în Republica Moldova (ONC). Criteriile de atribuire a categoriei prevăzute în art. 4 al Legii nr. 287/2017 nu se aplică ONC în scopul raportării financiare. În conformitate cu art. 5 alin. (5) din Legea nr. 287/2017, ONC țin contabilitatea în partidă dublă și întocmesc situații financiare

Una din etapele de bază la construcția clădirilor cu mai multe etaje o reprezintă instalarea suporturilor de metal care servesc în calitate de piloni necesari pentru edificarea acestora. Suporturile de metal poartă denumirea de popi metalici sau popi planșeu. Potrivit DEX-ului popii reprezintă stâlpi, bârne, pari, prăjini etc. cu diversă utilizare mai des ca element de susținere sau sprijin.

Potrivit Indicelui din 2021, Republica Moldova a urcat două poziții în raport cu anul 2020 și se plasează pe locul 85 din cele 184 de țări evaluate, cu un scor de 62,5 puncte (din 100) față de 62 în anul 2020. Conform analiștilor, această creștere este influențată în special de îmbunătățirea la sub-indicatorul Povara Fiscală, unde scorul a crescut cu peste 9%, de la 86,1 în 2020, până la 94 în 2021. La estimarea scorului acestui sub-indicator sunt utilizate cotele maxime ale impozitului pe venit ale persoanelor fizice și juridice, precum și povara fiscală ca procent din PIB. La sfârșitul anului 2018, cele două cote ale impozitului pe venitul persoanelor fizice de 7 și 18% au fost comasate într-o singură cotă de 12%, astfel diminuându-se semnificativ cota maximă. Conform experților, aceste schimbări fiscale au contat în estimările scorului și au avut un impact major.

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

Pe lângă Ministerul Finanțelor este instituit Consiliul de contabilitate și raportare financiară, misiunea căruia este dezvoltarea continuă și perfecționarea domeniului. Acesta este instituit ca organ consultativ pentru examinarea proiectelor actelor normative în domeniul dat, inclusiv a proiectelor Standardelor Naţionale de Contabilitate, indicaţiilor metodice, regulamentelor, instrucţiunilor şi altor acte normative ce reglementează ținerea contabilității și raportarea financiară. În Monitorul Oficial de astăzi a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 101 din 28 iunie 2019 cu privire la aprobarea componenței nominale a Consiliului de contabilitate și raportare financiară de pe lângă Ministerul Finanțelor.

Ordinul Anexa A Anexa B Anexa C Data intrării în vigoare şi tranziţia

În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică «retaileri de produse») cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail). Spre exemplu, una și aceeași operațiune poate fi numită fie ca «plată pentru intrarea mărfurilor în rețea», fie ca «plată pentru plasarea produselor pe rafturile comerciale prioritare în comparație cu ale concurenților» sau, pur și simplu, «plată pentru furnizarea de servicii furnizorului». 

Între 15 februarie și 3 martie 2021 autoritățile publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale urmează să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2020, termenii fiind stabiliți în Anexele 1 și 2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 168 cu privire la aprobarea termenelor de prezentare a rapoartelor financiare pentru anul 2020 din 23 decembrie 2020.   În articolul „Întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare ale autorităților și instituțiilor bugetare pentru anul 2020: aspecte practice” care este publicat în ediția din februarie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” Elena Taban se referă la cele mai importante aspecte și particularități de raportare financiară a entităților bugetare pentru anul 2020, care țin de:  

În conformitate cu definiția de la alin. (2) al art.261 al Codului fiscal sau conform Politicilor contabile a întreprinderilor de stat/ municipale, autorităților/instituțiilor publice la autogestiune și societăților comerciale cu capital integral sau majoritar public care aplică SNC sau IFRS, precum și modul de casare a bunurilor raportate la mijloace fixe, inclusiv a investițiilor capitale în active în curs de execuție a autorităților/ instituțiilor bugetare care aplică Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, entitățile vor stabili modul de trecere la pierderi a mijloacelor fixe.   În ședința de astăzi a Guvernului a fost aprobat proiectul de modificare a Regulamentului privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 500/1998.

Aprobarea strategiei de dezvoltare locală, a parteneriatelor locale, regionale, naționale și internaționale, atragerea surselor financiare pentru implementarea strategiei, asigurarea implementării proiectelor de dezvoltare, precum și realizarea altor sarcini suplimentare agreate de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (organul central de specialitate) sunt atribuțiile Grupurilor de Acțiune Locală (GAL).   Legea nr. 50 din 9 aprilie 2021 cu privire la grupurile de acțiune locală a fost publicată Monitorul Oficial din 14 mai curent și va intra în vigoare peste o lună de la data publicării, respective, la 14 iunie 2021.  

Potrivit prevederilor art.24 alin.(15) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor achitate de contribuabili în decursul perioadei fiscale sub formă de taxe de aderare şi cotizații de membru destinate activității patronatelor. Plafonul de deductibilitate a acestor cheltuieli constituie 0,15% din fondul de retribuire a muncii.  

În ultima perioadă unii contribuabili adresează întrebarea ce ține de restituirea  taxei pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM în cazul apariției supraplății acesteia. Pentru a oferi un răspuns exhaustiv, vom recapitula prevederile legale ce se referă la obiectele și subiecții respectivei taxe.   Art. 338 din Codul fiscal stabilește că obiect al impunerii cu taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în RM (în continuare – Taxă) sunt autovehiculele înmatriculate permanent sau temporar în RM1, iar subiecţi ai impunerii – persoanele fizice şi juridice posesoare

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.