Prin încheierea Curţii de Apel Bălţi din 18 iunie 2015 s-a admis spre examinare cererea introductivă depusă de Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi privind intentarea procesului de insolvabilitate faţă de societatea comercială „St.N” SRL. Instanţa, la 18 decembrie 2015, a constatat insolvabilitatea întreprinderii şi s-a intentat procesul de faliment simplificat şi de dizolvare a acesteia, fiind desemnat lichidatorul.

Pentru anul 2020, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense va rămâne de 9,0% – câte 4,5% pentru fiecare categorie de plătitori (salariat și angajator). Prima calculată în sumă fixă va rămâne la nivelul anilor 2014–2019, în cuantum de 4056 lei. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2020.

Partea I 1. Analiza respectării cerințelor privind limitarea riscurilor de împrumut În conformitate cu prevederile p. 19 al Normelor de prudență financiară (Normele) ale Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, consiliul AEÎ este obligat să elaboreze și să aprobe politica de împrumut a acesteia.

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Contextul global se schimbă considerabil pe fundalul condițiilor impuse de pandemia care influențează cursul firesc al lucrurilor, atât în domeniul economic, precum și cel social, cultural, educațional. Țările din întreaga lume sunt puse în situația identificării soluțiilor optime de racordare la condițiile existente.   Pentru Republica Moldova, specificul anului 2020 este determinat de condiții și de împrejurări care se răsfrâng asupra sectorului economic, dar și asupra societății per ansamblu, cum ar fi: necesitatea adaptării la condițiile generate de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional; provocări în domeniul agricol determinate de calamitățile naturale produse;

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 iulie 2019 este termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar în conformitate cu anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, plătitori sunt: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată, care au obligaţia să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna iunie curent până la data de 25 iulie 2019 inclusiv;

Începând cu 1 ianuarie 2018, plătitorii de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt obligaţi să prezinte Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale, Forma DSA 18 (în continuare – Forma DSA 18) aprobată prin ordinul Ministerului Finanţelor nr. 152 din 22 decembrie 2017.

Începând cu 1 ianuarie 2020, datoriile în valoare de până la 1000 lei cu termenul de prescripție expirat vor fi permise spre deducere. Prevederea este inclusă în Codul fiscal actualizat din anul viitor, legea nr.171 fiind publicată astăzi, 27 decembrie, în Monitorul Oficial. Codul fiscal în redacția actuală oferă dreptul de deducere la calcularea impozitului pe venit pentru persoanele juridice a datoriilor compromise doar în cazul existenței unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată sau a executorului judecătoresc. Uneori, însă, cheltuielile pentru obținerea acesteia depășesc suma datoriei compromise, care este definită în legislația fiscală ca fiind creanță nerambursabilă în cazurile în care există actul potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.

Stimați cititori, P.P. „monitorul fiscal FISC.md”, vine și în ediția cu nr. 3(51) cu informații utile și actuale pentru Dvs. În această ediție vă propunem articolele autorilor noi: Elena Taban – contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar, Olga Donciu – contabil practician, magistru în drept și Alexandru Ciuș — consilier pentru soluționarea contestațiilor, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. În această ediție vă propunem să citiți continuarea articolului despre Aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, scris de inspectorul principal, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor, SFS, Galina Șpac. Prima parte a acestui articol a fost plasată în ediția nr. 2(50).

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) reaminteşte că, la data de 25 iunie 2019, expiră termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, până la expirarea termenului sunt obligați să achite contribuțiile:

Activitatea profesională în sectorul justiției, conform art. 5 pct. 362) din CF, este activitatea permanentă desfăşurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară, traducător/interpret autorizat. Activitatea executorului judecătoresc, conform art. 18 din Legea privind executorii judecătoreşti nr. 113 din 17 iunie 2010 (în continuare Lege), se suspendă în temeiul ordinului ministrului justiției sau al deciziei Colegiului disciplinar.

Persoana fizică X, în calitate de beneficiar, a încheiat cu o companie de construcții, în calitate de executor, contractul de rezervare a apartamentului cu suprafața totală de 50,73 m2, urmând să fie achitat prețul de 39000 de euro, adică câte 768,77 de euro/m2. Ulterior, părțile au încheiat contractul de vânzare-cumpărare a apartamentului, cumpărătorul achitând prețul acestuia. După încheierea contractului de vânzare-cumpărare, X au depistat că suprafața indicată în contract nu corespunde cu suprafața de facto al apartamentului, fiind cu 3,73 m2 mai mică decât cea declarată, iar valoarea supraplății constituind 2867,51 de euro.   X a expediat în adresa companiei de construcții o somație, prin care a solicitat restituirea diferenței de preț al apartamentului procurat, însă nu au primit niciun răspuns. Considerând că, prin acțiunile ilegale admise de către compania de construcții, i-a fost cauzat un prejudiciu considerabil, fiind deposedat de suma de 2867, 51 de euro, care a fost achitată fără temei la încheierea contractului de vânzare-cumpărare a apartamentului, X a depus cererea de chemare în judecată.   În cerere acesta a menţionat că, pentru achitarea prețului apartamentului, a contractat un credit de la o bancă comercială, suportând cheltuieli sub formă de dobânzi și comisioane. Astfel, în urma inacțiunilor companiei de construcție, care nu a restituit sumei încasate greșit, X suportat un prejudiciu material. Pretențiile au fost întemeiate în baza dispozițiilor Cod civil și art. 1, 2, 6, 31 din Legea privind protecția consumatorului.   Reclamantul a solicitat încasarea de la compania de construcții în beneficiul său a sumei de 2867,51 de euro cu titlu de prestație obținută fără justă cauză prin practică comercială înșelătoare, a sumei de 542,06 de euro cu titlu de dobândă de întârziere și compensarea cheltuielilor de judecată. Prima instanță a respins cererea persoanei fizice. X a atacat-o cu apel. Examinând cererea, instanța a admis apelul declarat, a casat hotărârea primei instanțe și a emis o nouă hotărâre, prin care acțiunea a fost admisă parțial, fiind încasată din contul companiei de construcții în beneficiul persoanei fizice suma de 2867,51 de euro, iar pentru asistența juridică suma de 2500 de lei.  

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) reaminteşte tuturor contribuabililor că data de 27 mai 2019 este termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la BASS. Totodată, conform anexei nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale plătitori la bugetul asigurărilor sociale de stat sunt: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1 -1.6 din anexa menţionată au obligaţia să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna aprilie curent până la data de 27 mai 2019, inclusiv – persoanele fizice care se regăsesc în una din situaţiile:

Presupunem că, contractul de împrumut între SA ,,Banca comercială” și persoana fizică „Y” a fost încheiat la data de 01.01.2015, valabil până la data de 31.12.2016, în contract fiind stabilite ratele și termenele de rambursare a împrumutului. La data de 01.10. 2015 a fost intentat procesul de insolvabilitate față de SRL „Z”, care a încheiat cu SA ,,Banca comercială” un contract de ipotecă, garantând restituirea împrumutului de către persoana fizică. În toată perioada respectivă, inclusiv și după intentarea procesului de insolvabilitate, persoana fizică rambursează împrumutul în modul și termenul stabilit de contractul de împrumut, micșorând în fiecare luna suma împrumutului acordat. În acest caz, apare întrebarea dacă SA ,,Banca comercială” are dreptul de a trece la executarea dreptului de ipotecă în cazul în care debitorul își onorează obligația conform contractului de împrumut.

Conform art. 3 din Legea cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466/1998, agenții economici rezidenți ai RM, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, sunt obligaţi să înregistreze în conturile lor din băncile licențiate ale RM încasările de la export, sumele transferate în avans pentru importul neefectuat, să efectueze importul de mărfuri şi servicii în urma plăţilor pentru import sau să repatrieze mijloacele băneşti şi/sau materiale în urma altor tranzacţii economice externe (în continuare – repatrierea mijloacelor băneşti şi materialelor) în termenele stabilite. Nerespectarea lor se sancţionează cu amendă, aceasta fiind aplicată agenţilor economici.

În scopul executării titlului executoriu executorul judecătoresc a eliberat de pe contul bancar special al său în favoarea persoanei fizice cetățean mijloace bănești. Urmează acesta, în conformitate cu prevederile art. 90 din Codul fiscal, să efectueze reținerea prealabilă a impozitului pe venit din plățile îndreptate în folosul persoanei fizice?

Pe rolul Judecătoriei Chișinău se află o cauză penală privind învinuirea unei persoane de comiterea infracțiunii de escrocherie. În cadrul urmăririi penale, avocatul inculpatului a înaintat cereri prin care a solicitat ridicarea mai multor acte originale de la partea vătămată și a formulat o cerere prin care a solicitat implicarea instanței în obținerea probelor, în special prin a-i cere Serviciului Fiscal de Stat (SFS) să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la disponibilul de mijloace bănești la situația din 1 ianuarie 2012, depusă de către partea vătămată. Documentele au fost solicitate cu scopul de a efectua o expertiză grafoscopică pentru a demonstra că înscrisurile nu au fost semnate la data declarată de partea vătămată, fiind fictive și neavând la bază o tranzacție reală de împrumut.

Mâine, 26 aprilie 2019, va ieși de sub tipar nr. 148-158 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea Constituțională publică: