Galeria achită pictorilor plăți de recompense pentru operele de arte create de către aceștia. Totodată, conform clauzelor contractuale încheiate între părți, în cazul revânzării operei de arte, pictorul primește de fiecare dată o remunerație pentru dreptul de suită în mărime de 5% din suma prețului de revânzare. Cum urmează a fi calificate și supuse impozitării plățile menționate?

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

Întreprinderea „X” a încheiat un contract cu persoana fizică-cetățeanul „Y” conform căruia ultima scrie scenariul pentru un spot publicitar. Condițiile contractuale prevăd achitarea pentru scenariul prezentat până la finele lunii mai 2021. În acest caz, care este regimul fiscal prin prisma impozitului pe venit  aplicat plății respective? Se consideră plata respectivă (serviciul prestat) drept de royalty sau nu?

Ținând cont de ajustările efectuate prin prisma Legii nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în prezentul articol se propune trecerea în revistă a principalelor modificări efectuate în textul Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice. În acest sens se propune aducerea unor explicații în parte ce ține de prevederile care au completat art. 6 din Legea nr. 845/1992, după cum urmează:

Hotărârea Guvernului nr.390 pentru aprobarea Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Republicii Turcia privind transportul combinat de mărfuri, întocmit la 30 decembrie 2019 la Ankara, a fost publicată în MO și a intrat în vigoare.   Amintim că proiectul respectiv a fost aprobat în cadrul ședinței Cabinetul de miniștri din 17 iunie 2020. Potrivit ministrului Economiei și Infrastructurii, Sergiu Railean, obiectivul Acordului este stabilirea principiilor de reglementare a funcționării transportului combinat de mărfuri între Părți și presupune utilizarea eficientă a infrastructurii existente pentru transportul de marfă prin aplicarea sistemelor de transport feroviar, naval și a celui rutier, cu oferirea soluțiilor sociale, economice și de mediu alternative.

Conform alin. (1) al art. 3 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017) contabilitatea de gestiune este sistemul de colectare, înregistrare, prelucrare și transmitere a informației pentru planificarea, controlul și analiza activității entității în scopul întocmirii rapoartelor interne pentru luarea deciziilor manageriale.

Dacă denumirea produsului fabricat coincide cu denumirea oricărei localități

Se clasifică ca obiecte ale impunerii la taxa pentru dispozitivele publicitare panoul informativ al prețurilor la produsele petroliere, amplasat la stația de alimentare de combustibil?

Contribuabilii ce achită contribuții obligatorii la Fondul Viei și Vinului ar putea fi scutiți de plata contribuțiilor obligatorii calculate din facturile fiscale eliberate în anul 2020, prin derogare de la art. 323 din Legea viei și vinului.  În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă  ce prevede modificarea Legii cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Legii viei și vinului.

În conformitate cu prevederile art. 542 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii este venitul determinat conform contabilităţii financiare, obţinut în perioada fiscală de declarare. În scopul aplicării regimului IVAO, agentul economic urmează să determine obiectul impunerii prin aplicarea contabilității de angajamente reieșind din prevederile legislației contabile.

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) informează agenții economici care efectuează tranzacții economice externe și au nevoie de vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport că aceste servicii pot fi solicitate de la CTIF, instituție care deține licență pentru activitatea de broker vamal și are o experiență bogată în acest domeniu.   Irina Rîbac, șefa Direcției brokeraj vamal din cadrul CTIF, a relatat că declaranții vamali ce activează în reprezentanțele instituției la posturile vamale interne și cele de frontieră au studii speciale în domeniu vămuirii, iar majoritatea dintre ei – și o experiență de muncă de peste cinci ani.

Potrivit art.70 din Codul fiscal, întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obţinut: în Republica Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă;peste hotarele Republicii Moldova din activităţi de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă.

Prin Legea nr.257/2020 privind modificarea unor acte normative au fost operate mai multe modificări în Codul fiscal, inclusiv aferente facturii fiscale. În continuare vom aborda sumar cele mai importante modificări aprobate.    1.Termenul de eliberare a facturii fiscale pentru unele livrări impozabile

Se consideră finisată repatrierea mijloacelor bănești în cazul în care în contractul de export valuta contractuală este dolari SUA/euro, în declarațiile de export de asemenea este indicată valută străină, iar nerezidentul, în adresa căruia se efectuează exportul de mărfuri, achită marfa dată în lei moldovenești?     Potrivit prevederilor art. 2 din Legea nr. 1466/1998 privind reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacțiile economice externe, repatrierea mijloacelor bănești reprezintă încasarea de la

În legătură cu petiția primită de Executiv din partea unui grup de cetățeni cu privire la prețurile la carburanți, Guvernul face următoarele precizări: 1. Guvernul nu are atribuții la formarea prețurilor la carburanți. Aceasta este prerogativa ANRE. Săptămâna trecută premierul a cerut Agenției precizări privind majorarea prețurilor la carburanți și examinarea posibilității de suspendare a deciziei de majorare, menționând importanța unei analize temeinice, care să conțină argumente clare, comunicate public și transparent. Prim-ministrul a cerut Ministerului Economiei și Infrastructurii să facă o analiză a cadrului legal și, dacă este necesară modificarea acestuia, să intervină.

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

În prezentul articol sunt oferite răspunsuri la unele întrebări, care apar în activitatea agenților economici cu referință la modul de documentare și de contabilizare a operațiunilor derulate în cazul importului de mărfuri, care, până a fi puse în libera circulație, sunt plasate într-un regim vamal temporar, ce are drept efect suspendarea de drepturile de import.  Ce acte normative reglementează regimul de antrepozit vamal?

Compania ,,X” a încheiat cu o persoană fizică un contract de locațiune privind închirierea unui spațiu, acesta fiind declarat са subdiviziune. Ulterior, ca urmare a apariției unui conflict între părți,  рrорriеtаrul refuză să sеmneze acordul de reziliere a contractului și nu mai comunică cu locatarul. Care este procedura de închidere a subdiviziunii, dacă nu avem acord de reziliere, ținând cont de faptul сă fizic reprezentanții companiei nu mai activează la adresa respectivă?

În conformitate cu art.1231 alin.(4) din Codul fiscal, preţul maxim de vînzare cu amănuntul pentru orice marcă de ţigarete cu filtru şi fără filtru se stabileşte de persoanele care produc ţigarete în Republica Moldova (producătorul local) sau care importă ţigarete cu filtru şi fără filtru şi se înregistrează în modul stabilit în Hotărîrea Guvernului nr.1516 din 29 decembrie 2007.

Adoptarea legislației cu privire la parcurile pentru tehnologia informației a fost cea mai importantă inițiativă de dezvoltare a industriei IT din Republica Moldova și de sporire a competitivității acesteia la nivel regional.   Primul parc IT virtual a fost lansat la 1 ianuarie 2018, iar rezultatele nu s-au lăsat mult așteptate.  Numărul rezidenților Moldova IT Park a depășit, recent, cifra de 600 companii, dintre care 100 companii au aderat la parcul IT pe parcursul anului 2020. Aproape 50% dintre rezidenți sunt companii create după lansarea Moldova IT Park.