În condițiile stării de urgență, perioadă în care interacțiunile dintre consumator și piață au devenit mai restricționate, comerțul electronic a devenit o alternativă. În același timp, mediul de afaceri se confruntă cu o serie de constrângeri în acest context, cum ar fi nivelul de informare scăzut despre oportunitățile oferite de comerțul on-line pentru accesarea directă și rapidă a consumatorilor de bunuri și servicii, insuficiență de informare privind metodele de interacțiune la distanță, procedurile vamale și fiscale complexe pentru promovarea e-Comerțului și e-Exporturilor, competiția lentă și insuficiență de oferte pentru serviciile de procesare a plăților online și piața subdezvoltată de curierat.   Pentru depășirea acestora, Ministerul Economiei și Infrastructurii a elaborat  foaia de parcurs pentru impulsionarea procesului de digitizare a economiei naționale și dezvoltare a comerțului electronic. Acțiunile incluse în document au fost discutate în cadrul unei ședințe online organizate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru.

MobiSign  este serviciul guvernamental de identitate și semnătură electronică mobilă (serviciul MobiSign) și reprezintă o soluție de identitate electronică bazată pe aplicații mobile și are ca obiectiv principal oferirea instrumentului de autentificare și semnare a documentelor electronice, inclusiv prin intermediul sistemelor informaționale integrate cu serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) și serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass). Definiția este inclusă în proiectul Conceptului serviciului MobiSign, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Obiective de bază specifice stabilite pentru serviciul MobiSign sunt

În conformitate cu art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu „Timbru de acciz”, următoarele mărfuri: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor, plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty free;

Zilele trecute a avut loc primul eveniment tematic din cadrul Proiectului Danube Chance 2.0 „Acceptarea eșecului pentru a facilita accesul antreprenorilor la a doua șansă în regiunea Dunării”, implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Secretarul general de stat din cadrul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Iulia Costin, a vorbit despre necesitatea sprijinului antreprenorilor, care sunt în dificultate sau în prag de faliment, prin măsuri de încurajare. Proiectul Danube Chance oferă un instrument nou de stimulare și suport pentru antreprenori, care va contribui nemijlocit la crearea unor politici de susținere a sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (IMM) din Republica Moldova.

În conformitate cu art. 2 alin. (1) din Legea cu privire la organizațiile necomerciale nr. 86 din 11.06.2020, asociaţia obştească este organizaţia necomercială constituită benevol de fondatori în vederea realizării scopurilor necomerciale pentru care a fost constituită. Respectiv, potrivit art. 16, organizaţia necomercială îşi încetează activitatea prin:    a) lichidare benevolă;   b) lichidare forţată;   c) reorganizare prin fuziune, dezmembrare sau transformare.

La începutul lunii august, în baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă erau înregistrați 15 755 șomeri, dintre care 7876 femei, informează ANOFM. Totodată, de la începutul anului s-au înregistrat în calitate de șomeri 43 171 persoane. Circa jumătate – 20 802 persoane, constituie femei. Pe parcursul lunii menționate, s-a reușit plasarea în câmpul muncii a 902 șomeri, 457 dintre care – femei. La finele lunii august, de ajutor de șomaj beneficiau 1236 persoane, iar 505 primeau alocație de integrare și reintegrare profesională.

1. (28.23.31) În ce formă se prezintă declaraţia privind T.V.A.? 2. (28.23.29) Care va fi prima perioadă fiscală pentru care survine obligațiunea prezentării Declarației privind TVA de către agentul economic care s-a înregistrat în calitate de plătitor al TVA cu întîrziere? 3. (28.24.2) Care este termenul de achitare a TVA la buget de contribuabilul plătitor TVA, care a beneficiat de servicii de import pe teritoriul vamal al Republicii Moldova? 4. (28.23.12) Este obligată persoana fizică cetățean să prezinte Declaraţia privind TVA la importul mărfurilor?

Pe perioada stării de urgență a fost suspendată activitatea entității. Astfel, aceasta nu a obținut venit în perioada respectivă. Totodată, entitatea suportă cheltuieli, cum ar fi: cheltuieli de locațiune, privind retribuirea muncii contabilității, energia electrică, costul serviciilor bancare etc. Toate cheltuielile suportate în perioada respectivă se vor permite la deducere?

Regimul fiscal privind TVA, în cazul serviciilor prestate de către un rezident al Republicii Moldova unui nerezident, se stabilește în funcție de locul prestării serviciilor, determinat conform regulilor stabilite la art.111 din Codul fiscal.

Banca Mondială a evaluat eficiența administrării datoriei de stat a Moldovei, comunică Ministerul Finanțelor. Echipa Băncii Mondiale a efectuat o evaluare complexă a operațiunilor de gestionare a datoriei de stat în Republica Moldova, utilizând indicatorii de performanță a Instrumentului de Evaluare a Performanței în Gestionarea Datoriei (DeMPA). Activitatea a fost realizată în cadrul unei vizite la Ministerul Finanțelor, în perioada 9-17 iulie curent.

Potrivit Instrucțiunii cu privire la modul de completare a Darii de seamă lunare (formularul IPC18), anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04.10.2017, la codul sursei PLs) (codul 32 col.4 ) se indică suma veniturilor din care nu urmează să se rețină impozitul pe venit conform art. 90 alin.(4) din Codul fiscal. Respectiv, în darea de seamă anuală (forma IALS) entitatea urmează să indice la codul sursei PLs) următoarele plăți efectuate pe parcursul perioadei fiscale în folosul persoanei fizice, scutite de impozitare prealabilă conform art.90 (4) din Codul fiscal:

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

În cadrul Ministerului Finanțelor a avut loc prima ședință a Grupului de lucru responsabil de implicațiile taxei pe valoare adăugată (TVA) în agricultură, convocată de viceprim-ministru, Serghei Pușcuța. Vicepremierul a menționat că, scopul Grupului de lucru este analizarea regimului fiscal aferent TVA aplicat la importul și livrarea pe teritoriul Republicii Moldova a producției agricole și identificarea celor mai bune soluții pentru susținerea și dezvoltarea sectorului agricol.

În Monitorul Oficial din 13 martie curent a fost publicat Ordinul nr. 79 din 5 februarie 2020 cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.417 din 14.08.2018 cu privire la aprobarea Regulamentului privind modul de anulare a obligaţiilor fiscale care cad sub incidenţa art.172 alin.(3) din Codul fiscal. Întru executarea prevederilor Ordinului MF nr. 172 din 20.12.2019 cu privire la modul de achitare şi evidenţă a plăţilor la bugetul public naţional prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanţelor în anul 2020, precum și în temeiul art. 133 alin. (1) pct.(13) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997,

În Moldova, comerțul cu amănuntul desfășurat la marginea drumului public este destul de răspândit, în special în perioada primăvară-toamnă, când pe piață apar produse agroalimentare, precum căpșuni, cireșe, pepeni verzi, mere, cartofi etc. În acest sens, producătorii/comercianții de fructe și legume sunt în căutarea unor căi suplimentare de realizare a stocului de produse, o soluție în acest

Standardele Internaționale de Contabilitate nu prevăd clasificarea activelor ca obiecte de mică valoare și scurtă durată. Totodată, apreciere elementelor corporale ca imobilizări corporale urmează a fi determinată conform prevederilor Standardulului Internațional de Contabilitate 16 „Imobilizări corporale”, aplicat pe teritoriului Republicii Moldova, potrivit Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 109 din 19 decembrie 2008 Standardul Internațional de Contabilitate 2 „Stocuri”.

Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova a decis extinderea perioadei de odihnă pentru angajații instituțiilor bugetare în perioada 7 aprilie – 17 aprilie 2020, cu posibilitatea prelungirii până la data de 28 aprilie. Decizia a fost luată la solicitarea Ministerului Sănătății, Muncii și protecției Sociale bazată pe recomandarea Organizației Mondiale a Sănătății. Cu toate acestea, personalul structurilor care asigură necesitățile vitale ale cetățenilor, își vor continua activitatea. Ulterior, perioada 30 martie – 3 aprilie, dar și cea declarată astăzi, vor fi recuperate, inclusiv prin instituirea săptămânii cu șase zile lucrătoare. Menționez că, salariile bugetarilor pentru zilele de sistare a activității vor fi achitate, a declarant prim-ministrul RM Ion Chicu.

În Monitorul Oficial din 26 iunie curent a fost publicată Legea nr. 74 din 21.05.2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale.  Prevederile acesteia se aplică contractelor de achiziții sectoriale a căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât următoarele praguri: a) pentru contractele de achiziții de bunuri și servicii, precum și pentru concursurile de soluții – 800 mii lei; b) pentru contractele de achiziții de lucrări – 2 mil. lei; c) pentru contractele de achiziții care au ca obiect servicii sociale și alte servicii specifice – 1 mil. lei.

Moldoveni care muncesc pe teritoriul Letoniei vor beneficia de garanţii de securitate socială. Hotărârea Guvernului RM pentru iniţierea negocierilor asupra proiectului Aranjamentului administrativ dintre Casa Naţională de Asigurări Sociale a Republicii Moldova (CNAS) şi Agenţia de Asigurări Sociale de Stat a Republicii Letonia privind procedurile de solicitare, transfer şi plată a pensiilor, prestaţiilor şi compensaţiilor în conformitate cu Acordul dintre Republica Moldova şi Republica Letonia în domeniul securităţii sociale şi acordare a împuternicirilor pentru negocierea acestuia a fost publicată în Monitorul Oficial din 25 mai curent.

Prin Legea nr.257/2020  cu privire la modificarea unor acte normative au fost instituite o serie de modificări în legislația fiscală și vamală, printre care se enumeră eliminarea prohibițiilor la importul autovehiculelor, precum și modificarea cotelor accizelor în funcție de termenul de exploatare a acestora.   Motivul care a stat la baza adoptării măsurilor menționate supra este faptul că, conceptual legislația, în speță legislația vamală, nu ar trebui să prevadă interziceri de bunuri (cu excepția celor a căror circulație este interzisă pe teritoriul țării, cum ar fi drogurile), iar în cazul în care se dorește restrângerea importurilor anumitor bunuri din raționamente ecologice, acestea urmează a fi realizate prin aplicarea unor impozite majorate.