În conformitate cu art. 129 (4) din Codul Fiscal, „Funcţionar fiscal – funcţionar public, conform prevederilor Legii cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care este persoană cu funcţie de răspundere remunerată în organul fiscal. Noţiunea „funcţionar fiscal” este identică cu noţiunile „funcţionar public”, „persoană cu funcţie de răspundere a organului fiscal” şi „persoană cu funcţie de răspundere a Serviciului Fiscal de Stat”, prevăzute de prezentul cod şi de Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public”.

Persoanele fizice cu venituri mari din Moldova, de rînd cu ceilalți cetățeni, nu sînt experți în legislația fiscală sau în aplicarea acesteia la desfăşurarea afacerilor lor. Dar, la fel ca toți contribuabilii, ei sunt responsabili pentru autenticitatea informației raportate în declarațiile lor fiscale, indiferent de faptul cine le întocmeşte. SFS este o instituţie publică care interacţionează zilnic cu cetăţenii și agenţii economici din Republica Moldova, prin urmare, măsurile administrative aplicate de funcţionarii fiscali sînt privite ca parte componentă a politicii guvernamentale. Veniturile fiscale constituie contribuţia majoră la buget, iar Guvernul se concentrează atît pe asigurarea unui nivel corespunzător de colectare a acestor venituri, cît și pe implementarea măsurilor moderne, corecte și coerente de administrare fiscală. Necesitatea schimbărilor calitative în administrarea fiscală este dictată și de diversificarea relaţiilor și formelor de cooperare, de perfecţionarea mecanismelor de management și a proceselor tehnologice, dezvoltarea tehnologiilor informaţionale, dar și de imperativul menţinerii competitivităţii în raport cu progresele mediului de afaceri. Mai multe servicii fiscale din diferite ţări au inițiat programe specializate pentru a aborda o problemă complexă ce ține de administrarea persoanelor cu venituri și averi mari. Ca și în cazul contribuabililor mari – agenţi economici, persoanele fizice bogate prezintă un risc sporit de conformare pentru administraţiile fiscale, din cauza complexității acestor contribuabili, mărimea majoră a veniturilor fiscale puse în joc, precum și utilizării de către aceștia a unor acțiuni agresive de planificare fiscală.

Recent, s-a finalizat procesul de raportare electronică la Casa Naţională de Asigurări Sociale CNAS. Un pas spre modernizare, dar care a întâmpinat o doză aşteptată de conservatism şi a provocat mai multe întrebări, inclusiv în legătură cu semnătura digitală. Am căutat răspunsuri de la preşedinta CNAS, Maria Borta, în interviul ce urmează. — Doamnă Maria Borta, ce este de fapt raportarea electronică? Mulţi o consideră obligatorie. — Conform normelor stabilite în pct. 9 anexa numărul 3 la Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2013, plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat vor prezenta declaraţiile persoanelor asigurate trimestrial în mod electronic. Modul electronic presupune transmiterea informaţiei solicitate pe un dispozitiv magnetic (memorie flash) la Casa Teritorială de Asigurări Sociale, sau prin Internet, utilizând portalul de raportare.

Î.M. „XXX” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Bălţi, intervenienţi accesorii Consiliul mun. Bălţi şi Primăria mun. Bălţi cu privire la contestarea actului administrativ. Din materialele cauzei s-a constatat că în luna februarie anului 2010 Inspectoratul Fiscal de Stat pe mun. Bălţi a efectuat un control fiscal documental privind respectarea legislaţiei fiscale de către Î.M. „XXX” pentru perioada 01 ianuarie 2007 — 31 decembrie 2008 a impozitului pe venit din activitatea de întreprinzător, şi pentru perioada 01 ianuarie 2007 — 30 noiembrie 2009 — corectitudinea calculării T.V.A. şi altor impozite. În rezultatul controlului s-a constatat neachitarea de Î.M. „XXX” a T.V.A. în suma de 1 280 536 lei pentru prestarea serviciilor de repararea şi deservirea sistemelor de drenaj de cartier, a obiectelor de protecţie civilă, testarea şi certificarea ascensoarelor din blocurile locative, amenajarea terenurilor de uz comun din interiorul carterelor, reparaţia caselor în care locuiesc persoanele vulnerabile, evidenţa de paşaport a populaţiei şi alte lucrări în baza contractelor încheiate cu Primăria mun. Bălţi în fiecare an fiscal.

Cu privire la modificarea şi completarea Ordinului IFPS nr. 65 din 12 aprilie 2006 privind executarea art. 229 din titlul V al Codului fiscal În temeiul art. 133 alin. (1) lit. c) din Codul fiscal, precum şi întru asigurarea executării prevederilor statuate de art. 229 din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997, cu modificările şi completările ulterioare (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială, 08 februarie 2007, pag. 4), ORDON: I. A modifica şi completa Ordinul IFPS nr. 65 din 12 aprilie 2006 privind executarea art. 229 din titlul V al Codului fiscal, cu modificările şi completările ulterioare (M.O. nr. 63-65/239 din 21.04.2006), după cum urmează:

Conform art. 3 alin. (1) lit. a) al Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţii economice externe (în continuarea Lege), agenţii economici rezidenţi ai Republicii Moldova, indiferent de tipul de proprietate

În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (1) din Legea nr. 1100-XIV din 30 iunie 2000 cu privire la fabricarea şi circulaţia alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice, supravegherea, controlul şi administrarea în domeniul fabricării şi circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice se efectuează de către organele abilitate1, în conformitate cu prevederile legii.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 200 alin. (1) din Codul fiscal, în temeiul hotărîrii organului fiscal privind executarea silită a obligaţiei fiscale, sunt pasibile de sechestrare toate bunurile proprietate a contribuabilului, indiferent de locul aflării lor, cu excepţia celor care, conform legislaţiei în vigoare, nu sunt sechestrabile. De menţionat că, organul fiscal în procedura sechestrului va ţine cont, în mod obligatoriu, de regula imperativă potrivit căreia vor fi sechestrate bunuri numai în valoarea necesară şi suficientă pentru stingerea obligaţiei fiscale, pentru achitarea impozitelor şi taxelor aferente comercializării bunurilor sechestrate, ale căror termen de plată este stabilit pînă la sau la data comercializării, şi pentru recuperarea cheltuielilor de executare silită.

În conformitate cu Regulamentul cu privire la aplicarea maşinilor de casa şi control pentru efectuarea decontărilor în numerar (anexa nr. 5 la Hotărîrea Guvernului nr. 474 din 28 aprilie 1998 „Cu privire la aplicarea maşinilor de casă şi control cu memorie fiscală pentru efectuarea decontărilor în numerar”; republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 15 aprilie 2008; cu modificările şi completările ulterioare), normele de utilizare a maşinilor de casă şi de control cu memorie fiscală (MCC), de la momentul punerii în exploatare pînă la scoaterea lor din exploatare, precum şi acţiunile privind înregistrarea operaţiunilor economice de către utilizatorii MCC, sunt reglementate prin Regulamentul cu privire la modul de exploatare a maşinilor de casa şi control cu memorie fiscală (Monitorul Oficial, 10 decembrie 1998, nr. 109 – 110, p. III, art. 209; cu modificările şi completările ulterioare).

Care este procedura de examinare a cazului de încălcare fiscală şi care elemente obligatorii trebuie să fie respectate de către organul fiscal? Conform art. 216 alin. (8) din Codul fiscal, contribuabilul, în caz de dezacord cu actul de control fiscal, este obligat să prezinte în scris, în termen de pînă la 15 zile calendaristice, argumentarea dezacordului, anexînd documentele de rigoare.

Campania declarării veniturilor persoanelor fizice a luat start în ianuarie. 31 martie este termenul limită de prezentare a declaraţiilor persoanelor fizice pentru anul 2011 şi pentru achitarea impozitelor aferente. Prezentarea declaraţiei pe venit este obligatorie pentru persoanele care: au obligaţii privind achitarea impozitului sau obţin venit impozabil din alte surse decît salariul; obţin venit impozabil sub formă de salariu, care depăşeşte suma de 25200 lei pe an, cu excepţia persoanelor fizice care obţin venit sub formă de salariu la un singur loc de muncă;obţin venituri impozabile atît sub formă de salariu, cît şi din orice alte surse, a căror sumă totală depăşeşte 25200 lei pe an;obţin venit impozabil care depăşeşte suma de 25200 lei pe an doar din plăţile primite conform art. 90 al Codului fiscal.

Inspectoratele fiscale de stat teritoriale Direcţia marilor contribuabili Inspectoratul Fiscal Principal de Stat, în rezultatul multiplelor verificări efectuate la deţinătorii patentei de întreprinzător, a constatat că aceştia activează fără a avea documente de provenienţă a mărfurilor, în cazul comerţului cu amănuntul. Conform art. 1 alin. (1) al Legii nr. 93 din 15 iulie 1998 cu privire la patenta de întreprinzător (în continuare Lege), patenta de întreprinzător (în continuare patentă), este un certificat de stat nominativ, ce atestă dreptul de a desfăşura genul de activitate de întreprinzător indicat în ea în decursul unei anumite perioade de timp.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 197 alin. (1) din Codul fiscal, începînd cu ziua următoare celei în care a apărut restanţa sau în care s-a aflat despre apariţia ei, organul fiscal este în drept să înainteze ordine incaso, care au valoare de documente executorii, la conturile bancare (cu excepţia contului de împrumut, a contului provizoriu (de acumulare a mijloacelor financiare pentru formarea sau majorarea capitalului social), precum şi a conturilor persoanelor fizice care nu sunt subiecţi ai activităţii de întreprinzător) ale contribuabilului dacă acesta dispune de ele şi dacă organul fiscal le cunoaşte.

Restituirea impozitului pe venit reținut în plus către persoane fizice cetățeni reprezintă un domeniu al administrării fiscale, aflat permanent în vizorul atît al contribuabililor, cît și al organelor fiscale. Cererile de restituire a impozitului pe venit reținut în plus parvin practic zilnic, inclusiv și în mod electronic, la inspectoratele fiscale de stat teritoriale. În acest context, este deosebit de solicitată clarificarea situației, dacă este în drept organul fiscal să refuze în recepționarea cererii de restituire în cazul în care declarația cu privire la impozitul pe venit, ce atestă formarea plății în plus, încă nu este reflectată în contul personal generalizat al contribuabilului.

Care este procedura de conectare la serviciul „Declaraţie electronică” pentru agenţii economici care au devenit recent plătitori ai T.V.A.? 1. Persoanele responsabile (director şi contabil) se înregistrează pe portalul www.servicii.fisc.md 2. După înregistrarea utilizatorilor, contactaţi Centrul deAsistenţă şi Contact la numărul de telefon 022-822-222 pentru programare, la unul din centrele de conectare existente: CC Chişinău — bd. Ştefan cel Mare 162, et. 2, bir. 220;CC Bălţi — str. Ştefan cel Mare 128, bir. 313;CC Comrat — str. Comsomolului 20, bir. 2. Ulterior, conform programării vă apropiaţi la centrul de conectare pentru care aţi optat, cu următoarele documente:

În conformitate cu prevederile art. 2011 din Codul fiscal, organul fiscal este în drept să sechestreze producţia agricolă nerecoltată, cu excepţia celei prevăzute la art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal. Potrivit art. 200 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal, nu sunt sechestrabile produsele agricole perisabile, conform unei liste aprobate de Guvern. De menţionat că, întru executarea prevederilor normative în vigoare, organul fiscal va ţine cont de anexa nr. 2 la Hotărîrea Guvernului nr. 1538 din 27 noiembrie 2002

Criza economică globală a impus economiștii teoreticieni și guvernele multor țări să-și revizuiască concepțiile de dezvoltare economică, iar țările nordice le-au atras atenția ca un model fiabil de urmat. Ele au construit state sociale, care, în același timp, au făcut față relativ ușor crizei financiare, declanșate în 2008 în SUA. Moldova nu este o excepție, Inspectoratul Fiscal Principal de Stat beneficiind de expertiza danezului Peter Menhard, consultant al Misiunii Uniunii Europene la nivel înalt pentru suport în politici (www.euhlpam.org), pe parcursul ultimilor trei ani. Unul din studiile lui Peter Menhard se referă la sistemul fiscal din Danemarca și experiențele ce ar putea fi utile Republicii Moldova. Studiul a fost publicat în ediția din luna martie a.c. a „Moldova Economic Trends”.

În această ordine de idei, care este criteriul de determinare a datei din care va începe să curgă termenul de 3 ani după începutul lucrărilor de construcție şi a gradului de finisare a construcției de 50% şi mai mult, în vederea stabilirii faptului dacă subiectul impunerii urmează sau nu să calculeze şi să achite impozitul pentru acest bun imobil? Este obligatoriu de a înregistra acest bun la organul cadastral, avînd în vedere că este unul nefinisat? În partea ce ţine de determinarea datei din care va începe să curgă termenul de 3 ani după începutul lucrărilor de construcţie, menţionăm că, potrivit Legii nr. 163 din 09.07.2010 „Privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie”, autorizarea de construire se emite de către autoritatea executivă a administraţiei publice locale în baza cererii solicitantului, în cel mult 10 zile lucrătoare de la data înregistrării acesteia. Autoritatea executivă a administraţiei publice locale stabilește termenul de începere a lucrărilor de construcţie de pînă la 6 luni din data eliberării acesteia. Neînceperea lucrărilor în termenul stabilit prin autorizaţia de construire duce la pierderea valabilităţii acesteia. Totodată, ţinem să menţionăm că, în cazuri motivate, dacă lucrările de construcţie nu pot fi începute în termenul stabilit, se poate solicita, cu cel puţin 10 zile lucrătoare înaintea expirării, prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie. Prelungirea termenului de începere a lucrărilor de construcţie poate fi efectuată o singură dată pe un termen de pînă la 6 luni.

La SRL „BBB” a fost efectuat un control fiscal în urma căruia s-a întocmit un act de control fiscal. Contribuabilul a depus cerere prealabilă la IFS pe mun. Chișinău pe marginea actului de control fiscal. Ulterior a depus cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat anularea actului de control fiscal. Care este rezultatul examinării unei asemenea cereri și care sunt sfaturile pentru contribuabili în situația expusă în speță? La 18 ianuarie 2011, SRL „BBB” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului Fiscal de Stat pe mun. Chișinău cu privire la contestarea actului administrativ. În motivarea acţiunii reclamantul SRL „BBB” a indicat că, la 14 noiembrie 2008, pîrîtul a întocmit actul nr. 5-632532, prin care a majorat cu 725 446 lei suma accizului constatat diminuat, în baza actului de control nr. 5-629961, 5-629912 din 10 septembrie 2008 și deciziei asupra cazului de încălcare a legislaţiei nr. 677 din 01 octombrie 2008, emisă de oficiul fiscal Centru, precum și a majorat cu 26 508 lei suma majorării de întîrziere aferentă accizului diminuat.

Unele din obiectivele principale ale Legii nr. 1466 din 29.01.1998 „Cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe” sunt protejarea suveranităţii, asigurarea securităţii economice a ţării şi dezvoltarea economiei naţionale prin intermediul stimulării activităţii economice externe. Legea menţionată a fost adoptată în anul 1998 şi pînă în prezent a suferit unele modificări. Ultimele modificări au fost operate prin Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 33 din 06 martie 2012 (Monitorul Oficial nr. 99-102/330 din 25 mai 2012) (în continuare Lege). Legea prevede modificări tehnice ce favorizează în continuare implementarea eficientă a prevederilor Legii nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998, precum şi ajustarea acesteia la obiectivele principale stipulate în Strategia naţională de dezvoltare a Republicii Moldova.