Entitatea fondată în octombrie 2020 are ca activitate de bază importul și comercializarea autoturismelor (conform art.103 alin.(24) din CF, poziția tarifară - 870331). Ce regim de impozitare urma a fi aplicat pentru perioada fiscală în care aceasta s-a înregistrat? Ulterior are dreptul entitatea să aleagă regimului de impozitare, ținând cont de faptul că se preconizează ca în anul 2021 să înregistreze livrări scutite de impozitare în mărime ce depășește suma de 1,2 mil. lei? 

Carnetul TIR va putea fi utilizat la transportarea mărfurilor cu aplicarea unor proceduri simplificate de vămuire (statutul de destinatar agreat) în conformitate cu legislația în vigoare. Pentru realizarea acestei posibilități, beneficiarul procedurii simplificate de vămuire va fi obligat să informeze Serviciul Vamal, prin intermediul sistemului informațional al autorității, despre sosirea vehiculului pentru descărcarea mărfurilor; scoaterea sigiliilor vamale; încărcarea sau descărcarea mărfurilor.   Noile reglementări sunt incluse în proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de aplicare a Convenţiei vamale relativ la transportul internațional de mărfuri sub acoperirea carnetului TIR

Mâine, 02 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 246-248 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

În Monitorul Oficial din 24 decembrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 147 din 14 decembrie 2021 cu privire la modificarea Regulamentului privind administrarea Clasificației bugetare. În continuare vă propunem să luați cunoștință cu prevederile Ordinului publicat. În conformitate cu prevederile art.20 alin.(1) litera1), art.27 alin.(2) și art.65 alin.(1)-(2) din Legea finanțelor publice și responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, în scopul reglementării în domeniul Clasificației bugetare,

 Persoana fizică X desfășoară activitate independentă. În cadrul desfășurării activității aceasta vindea marfa procurată de la agenții economici - rezidenți ai RM, în baza facturilor fiscale emise de ultimii. În curând aceasta intenționează să achiziționeze marfă de la persoane fizice cetățeni pentru ulterioara comercializare. În acest context, are sau nu dreptul persoana fizică ce desfășoară activitate independentă să achiziționeze marfă de la alte persoane fizice pentru ulterioara comercializare? În cazul unui răspuns afirmativ, care este modul de documentare al tranzacțiilor respective și care este regimul fiscal al veniturilor menționate?

Serviciul Fiscal de Stat a organizat la data de 21 octombrie 2021 extragerea învingătorilor ediției a III-a a concursului „Loteria fiscală” desfășurată în perioada 1 iulie  – 30 septembrie 2021 inclusiv. Urmare a tragerii la sorți, au fost identificate cele 175 de tranzacții câștigătoare, care vor fi premiate cu 1000 lei fiecare.   În conformitate cu prevederile Regulamentului privind desfășurarea concursului „Loteria fiscală” aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 657/2019, lista tranzacțiilor câștigătoare generată de sistem la data tragerii la sorți, va fi remisă în termen de 5 zile băncilor comerciale licențiate emitente de carduri din Republica Moldova pentru a identifica câștigătorii. Acestea, la rândul lor, vor identifica și vor prezenta SFS informația cu privire la tranzacțiile câștigătoare, în termen de 5 zile de la data recepționării listei, concomitent informând câștigătorii prin telefon.

Potrivit art.26 alin.(1) din Codul civil, capacitatea deplină de exercițiu începe la data cînd persoana fizică devine majoră, adică la împlinirea vîrstei de 18 ani. Toate actele juridice pentru şi în numele minorului pînă la împlinirea vîrstei de 14 ani pot fi încheiate doar de părinte, adoptator sau tutore, în condiţiile prevăzute de lege (art.28 alin.(1) Codul civil).

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Casa Naţională de Asigurări Sociale a finanţat, pe data de 30 iulie, prima tranşă a pensiilor şi alocaţiilor sociale în valoare de 42 mil. lei pentru luna august.   Pe parcursul acestei luni, conform graficului, CNAS va transfera mijloace băneşti în sumă de 2 mld. lei pentru finanțarea plății pensiilor, suportului financiar, indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă, alocaţiilor, indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii, indemnizaţiilor de maternitate, compensaţiilor, ajutorului de şomaj, ajutorului social, ajutorului de deces etc.   Totodată, autoritatea comunică că, în cazul în care Vă apar întrebări ce ţin de finanțarea prestaţiilor sociale, aveți posibiliatea să contactaţi Centrul de Apel al CNAS, număr de telefon 022 257 777. 

Republica Moldova va iniția negocierile în domeniul securității sociale și cu Franța, ceea ce va permite cetățenilor care sunt stabiliți și activează legal în acestă țară să beneficieze de anumite garanții sociale. În Monitorul Oficial din 8 octombrie curent a fost publicat Decretul nr. 171-IX din 4 octombrie 2021 privind inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre țările noastre, fiind stabilită și componența nominală a delegației RM împuternicită pentru negocierea Acordului.   În componența grupului de negociatori sunt incluși reprezentanți ai Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Casei Naționale de Asigurări Sociale,

În urma unei campanii de publicitate organizate în luna iunie 2021 întreprinderea „X” (plătitoare a TVA), rezidentă a RM, a obținut un premiu în mărime de 36 000 lei de la altă întreprindere „A”, de asemenea rezidentă a RM. Care este regimul fiscal al operațiunii menționate și modul de reflectare în dările de seamă fiscale?  În conformitate cu pct. 38) art. 5 din CF, campanie promoțională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru  realizează, în perioada 6-18 iulie 2020, chestionarul „Evaluarea impactului COVID-19 asupra climatului de afaceri”. Acesta este adresat întreprinderilor din toate sectoarele economiei naționale și poate fi accesat aici.    Prin intermediul sondajului reprezentanții comunității de afaceri vor putea furniza informații despre măsura în care este afectată activitatea lor, factorii care le dăunează cel mai mult, dar și  acțiunile care i-ar ajuta să facă față situației create.

Potrivit prevederilor art.120 alin.(1) din Codul muncii, din motive familiare și din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimțământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziție, decizie, hotărâre). Contractul individual de muncă se suspendă prin acordul părților exprimat în formă scrisă în caz de acordare a concediului fără plată pe o perioadă mai mare de o lună.

Întreprinderile din întreaga lume au fost și încă rămân afectate de consecințele negative provocate de pandemie. Totodată, acestea trebuie să elaboreze strategii eficiente pentru etapa post-criză. Ce acțiuni sunt binevenite pentru continuitatea afacerii? Cum poate supraviețui businessul în timpul unei crize? Cum ne ajută comunicarea în aceste situații? Răspunsul la aceste și alte întrebări a fost propus în cadrul unui webinar dedicat IMM-urilor organizat de Echipa Consultanță pentru Micul Business, BERD Moldova, cu suportul EU4Business a UE, în parteneriat cu Organizația Internațională a Muncii (OIM), Consiliul Economic și Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

Regulamentul privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.586/2020 (Regulament), reglementează categoriile de deșeuri de baterii și acumulatori, în scopul prevenirii sau al reducerii impactului asupra mediului înconjurător și a sănătății populației, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a societății și la punerea în aplicare a prevederilor art. 12 din Legea nr. 209/2016 privind deșeurile.   Acesta stabilește condițiile de protecție a sănătății tuturor celor implicați în ciclul de viață al bateriilor și acumulatorilor (BA), precum sunt producătorii, importatorii, distribuitorii, consumatorii și agenții economici direct implicați

Declarația de producător și Declarația de producător casnic vor fi eliberate, înregistrate și generalizate de către reprezentantul administrației pieței, în cazul vânzării în piețe, sau al autorității administrației publice locale (AAPL), prin utilizarea Sistemului informațional automatizat „Stingerea obligațiilor fiscale prin intermediul Serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale” (SIA SCITL), prevede proiectul Regulamentului privind reglementarea eliberării și evidenței formularelor Declarației de producător și a Declarației de producător casnic (Declarațiile) inclus pe ordinea de zi a ședinței de astăzi, 7 septembrie, a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător.

Subiecții și obiectele impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar, baza impozabilă, procedura și principiile stabilirii cotelor de impunere, de acordare a înlesnirilor, precum și modul de calculare, termenele de achitare și de prezentare a calculelor corespunzătoare impozitului pe bunurile imobiliare/impozitului funciar sunt determinate de titlul VI al Codului fiscal (CF) și de Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI din Codul fiscal (în continuare – Lege).

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

În această perioadă dificilă de pandemie, este foarte importantă exercitarea atribuțiilor băncilor centrale pentru menținerea stabilității prețurilor și a stabilității financiare. Nicio criză nu va anula aceste atribuții temeinice, dar ne determină să regândim experiența anterioară și să venim cu viziuni noi. Această afirmație a fost enunțată de guvernatorul BNM, Octavian Armașu, în cadrul conferinței organizate în contextul marcării a 30 de ani de la fondarea Băncii Naționale a Moldovei.   Conferința cu genericul „Recuperarea economiei în post-pandemie: realități și perspective” a reunit oficiali ai Republicii Moldova și ai organizațiilor internaționale, guvernatori ai băncilor centrale de peste hotare, reprezentanți ai băncilor comerciale locale, ai mediului de afaceri, precum și experți în politici economice.

Consiliul permanent privind restructurarea şi dezvoltarea economiei naționale, politici financiare, fiscale şi venituri s-a reunit în ședință, la care au participat, în calitate de invitați, reprezentanții Organizației Internaționale a Muncii (OIM) și ai Ministerului Muncii, Sănătății și Protecției Sociale, fiind examinată propunerea OIM privind direcționarea suportului pentru elaborarea recomandărilor de politici economice și sociale în vederea unui răspuns socio-economic la criza pandemică de COVID-19. Discuțiile s-au axat pe activitățile ce urmează a fi desfășurate în cadrul proiectului implementat de către OIM pentru consolidarea dialogului social tripartit, având ca finalitate stabilirea propunerilor pentru intervenții de politici pentru reducerea impactului pandemiei în domeniul economic și social.