Articolul 102 alin.(10) din Codul fiscal reglementează că subiectul impozabil are dreptul la deducerea sumei TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate dacă dispune: a) de factura fiscală la valorile materiale, serviciile procurate pentru care a fost achitată ori urmează a fi achitată TVA; sau

Ministerul Finanțelor a aprobat formularul borderoului de achiziție a producției din fitotehnie și/sau horticultură și/sau a obiectelor regnului vegetal, precum și Instrucțiunea privind modul de completare al borderoului. Ordinul MF nr.3 din 2 ianuarie 2020 a fost publicat în MO din 10 ianuarie curent. Amintim că, prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 care a intrat în vigoare din 1 ianuarie 2020, Codul fiscal a fost suplinit cu capitolul 103 – Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfăşoară activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal.

În conformitate cu prevederile art. 39 alin. (1) lit. a) din Codul fiscal, active de capital reprezintă acţiunile, obligaţiunile, alte titluri de proprietate în activitatea de întreprinzător. Conform art. 40 alin. (4) din Codul fiscal, persoana care face o donație se consideră că a vândut bunul donat la un preț ce reprezintă mărimea maximă din baza lui valorică ajustată sau prețul lui de piață la momentul donării.

La 17 august 2018 a fost publicată Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr. 178/2018, care intră în vigoare începând cu 01.10.2018 (cu excepția unor articole ce se pun în aplicare din data publicării în Monitorul Oficial). Respectiva Lege face parte din pachetul de acte care vizează reforma fiscală. Aceste modificări au fost lansate drept o reformă a sistemului de impozitare a veniturilor persoanelor fizice și creștere a competitivității pentru agenții economici.

Potrivit art.22, alin.(1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier), relaţiile de muncă din cadrul gospodăriei ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Codul muncii şi de contractele individuale de muncă. În cazul în care membrii familiei nu sunt înregistrați ca fiind membri ai gospodăriei țărănești (de fermier), dar participă la lucrările de câmp, fondatorul/conducătorul gospodăriei țărănești (de fermier) are dreptul de a îi angaja în câmpul muncii prin contract individual de muncă, sau în calitate de zilieri.

Conform art. 7 din Lege

Entitatea „R” SRL a semnat un contract de prestări servicii cu o persoană fizică cetăţean, care va executa elaborarea expertizei tehnice (persoana deţine certificat de atestare tehnico-profesională). Care sunt reţinerile ce urmează să le efectueze entitatea „R” din plăţile pentru remunerarea persoanei fizice? Potrivit prevederilor art. 88 alin. (5) din CF veniturile persoanei fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător, obţinute din prestarea serviciilor și/sau lucrărilor, precum și veniturile membrilor consiliului sau comisiei de cenzori a întreprinderilor sunt considerate drept salariu din care se reţine impozitul conform cotei prevăzute la art. 15 lit. a) din CF.

Întreprinderea individuală a fost înregistrată în calitate de rezident al parcului pentru tehnologia informației pe parcursul perioadei fiscale. Fondatorul ÎI, pe lângă aceasta, obține venituri salariale pentru munca prestată de la o companie care aplică regimul general de impozitare. Poate persoana fizică să utilizeze scutirea personală pentru veniturile obținute din activitatea salarială, dacă la întreprinderea – rezident IT Parc al cărei fondator este, nu obține venituri salariale? Urmează să prezinte Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (CET18), dacă în calitate de salariat persoana vizată a utilizat scutirile conform art.33-35 din CF?

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

Ministerul Finanțelor anunță despre închiderea cu succes a anului bugetar 2019. Vicepremierul Serghei Pușcuța a menționat că, la 30 decembrie 2019, în strictă conformitate cu Legea finanţelor publice şi responsabilității bugetar-fiscale nr.181/2014, au fost efectuate ultimele încasări și plăți la/din buget și au fost finanțate integral toate documentele de plată prezentate de către autoritățile și instituțiile bugetare la trezorerie. Astfel, conform situației din 31 decembrie 2019, nu au rămas plăți neachitate din bugetul de stat.

Impozitul pe venitul din activitatea operațională (IVAO) reprezintă un regim special de impunere, dedicat întreprinderilor mici şi mijlocii, care presupune o abordare mai simplistă a procesului de identificare a obligației cu privire la impozitul pe venit. Despre subiectul impunerii În calitate de subiecţi ai impunerii1 sunt agenţii economici care nu sunt înregistraţi în calitate de plătitori ai TVA, cu excepţia gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), întreprinzătorilor individuali, precum şi, începând cu 2018, la această

Sunt angajată oficial la două entităţi economice. În legătura cu situaţia epidemiologică din ţară, începând cu data de 16 martie 2020, la locul de bază am trecut cu munca la distanță. La locul de muncă prin cumul, deoarece aveam restanţe la concediul de odihnă anual plătit,  mi s-a oferit concediu de odihnă. La locul de baza mi s-a calculat salariul în volum integral. La locul prin cumul s-a calculat indemnizaţia de concediu de odihnă anual. Totodată, la locul de muncă prin cumul am avut opţiunea de a pleca în concediu neplătit. Cum urmează a fi declarate situaţiile respective în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 pentru ambele întreprinderi?

Cum urmează a fi impozitate plățile de stimulare monetare oferite angajaților rezidenților parcurilor pentru tehnologia informației în ajunul sărbătorilor de iarnă pentru performanțele realizate?

Concursurile comerciale și investiționale reprezintă una dintre modalitățile de atragere a investițiilor private în societățile comerciale cu capital public sau public-privat. Astfel, prin concurs comercial sau investiţional pot fi privatizate pachete de acţiuni sau părţi sociale care constituie mai mult de 50% din capitalul social al societăţii comerciale cu capital public sau public-privat, precum și complexe de bunuri imobile.   Legea nr. 121/2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice (Legea nr. 121/2007) definește concursul comercial drept concurs a cărui condiţie de bază este preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, iar concursul investițional - concursul la care cumpărătorul, pe lângă preţul maxim propus pentru bunul expus la vânzare, își asumă obligaţii investiţionale, în mare parte capitale.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaţilor aleşi în organele sindicale si neeliberaţi de la locul de muncă de bază ar putea fi exclus. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la aprobarea proiectului legii pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, dacă în prezent art. 87 din Codul muncii interzice concedierea fără acordul organului sindical, proiectul de lege propune ca, la concedierea conducătorilor și a salariaţilor aleşi în organele sindicale şi neeliberaţi de la locul de muncă de bază, angajatorul să consulte organul sindical al cărui membru este salariatul respectiv, înaintând un demers în formă scrisă prin care îşi va argumenta intenţia.

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Pentru optimizarea cheltuielilor întreprinderea preconizează să imprime facturile pe foi de format mai mic decât cel standard — foaia A4. Are aceasta un asemenea drept, urmează să fie obținută o autorizare în acest sens? Aspectele generale de utilizare a documentelor primare cu regim special sunt stabilite de Legea contabilităţii și raportării financiare nr. 287/2017 (Legea nr. 287/2017).

Conform prevederilor art. 10 alin.2 lit. e) din Legea Nr. 1569 cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice, acestea (cu statut de rezident) nu au dreptul de a introduce pe teritoriul țării mijloace de transport auto clasificate la poziţia tarifară 8703 (cu excepţia autovehiculelor de epocă), precum şi motoarele şi caroseriile lor, cu termenul de exploatare de peste 10 ani. Excepții sunt introducerea mijloacelor de transport auto, indiferent de termenul de exploatare a acestora, în cazul în care vor fi declarate prin acţiune şi plasate în regimul vamal de admitere temporară pe un termen de până la 180 de zile dintr-o perioadă de 12 luni consecutive, cu achitarea vinietei şi cu respectarea condiţiilor care includ:

(Continuare. Partea I/ continuare partea I în nr. 7 (62))   Determinarea și deducerea cheltuielilor pentru reparații Atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparației sau dezvoltării la cheltuieli curente ori la costuri ulterioare care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu SNC sau IFRS (pct. 20 din Regulament). Cheltuielile/costurile ulterioare care, potrivit prevederilor SNC sau IFRS, urmează a fi capitalizate, în scopuri fiscale se vor capitaliza prin majorarea valorii de intrare cu suma cheltuielilor/costurilor ulterioare suportate (pct. 22 din Regulament). Vom prezenta schematic cheltuielile/costurile ulterioare suportate ce urmează a fi deduse sau capitalizate în scopuri fiscale (Figura 2). Situația cea mai complicată pentru contabil apare atunci când acesta urmează să califice care costuri aparțin costurilor de întreținere și asistență tehnică, costurilor cu reparația curentă sau costurilor cu reparația capitală.

Începând cu 1 ianuarie 2020, datoriile în valoare de până la 1000 lei cu termenul de prescripție expirat vor fi permise spre deducere. Prevederea este inclusă în Codul fiscal actualizat din anul viitor, legea nr.171 fiind publicată astăzi, 27 decembrie, în Monitorul Oficial. Codul fiscal în redacția actuală oferă dreptul de deducere la calcularea impozitului pe venit pentru persoanele juridice a datoriilor compromise doar în cazul existenței unei hotărâri definitive a unei instanțe de judecată sau a executorului judecătoresc. Uneori, însă, cheltuielile pentru obținerea acesteia depășesc suma datoriei compromise, care este definită în legislația fiscală ca fiind creanță nerambursabilă în cazurile în care există actul potrivit căruia perceperea datoriei nu este posibilă.