Deținătorii patentei de întreprinzător eliberate conform Legii nr.93 cu privire la patenta de întreprinzător, persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente și activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal vor primi ajutorul de şomaj unic din bugetul de stat. Cuantumul ajutorului constituie 2775 lei, va fi stabilit și achitat de către Casa Naţională de Asigurări Sociale conform listelor electronice prin intermediul prestatorilor de servicii de plată de pe teritoriul Republicii Moldova, iar în cazul în care beneficiarul nu a desemnat prestatorul de servicii de plată, suma ajutorului de şomaj unic va fi transferă la oficiul poştal.

Din 1 octombrie curent, prezentarea persoanelor pentru a depune pe suport de hârtie actele de stabilire a indemnizației de maternitate la casele teritoriale de asigurări sociale (CTAS) de la locul de domiciliu sau la structura teritorială în deservirea căreia se află angajatorul, nu mai este obligatorie.    În Monitorul Oficial din 29 septembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 666 din 29 septembrie 2022 pentru modificarea Regulamentului cu privire la condițiile de stabilire, modul de calcul și de plată a indemnizațiilor pentru incapacitate temporară de muncă (aprobat prin HG nr.108/2005).

Structurile de primire turistică colective cu funcțiuni de cazare din Republica Moldova pe parcursul anului 2021 au fost frecventate de 178,2 mii de turiști, numărul acestora fiind de 2 ori mai mare față de anul 2020, pe fundalul reducerii indicatorului comparative cu anul 2019 cu circa 284,4 mii de turiști sau de 4,1 ori, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, din numărul total de turiști cazați, 109,3 mii sau 61,4% au fost turiștii rezidenți și 68,9 mii (38,6%) – nerezidenți. Comparativ cu anul 2020, numărul turiștilor rezidenți cazați în structurile de primire turistică colective a crescut de circa 1,8 ori, iar a celor nerezidenți – de 2,4 ori.

Prin Legea nr.93 din 07.04.2022 (Legea nr.93/2022) au fost operate modificări la un șir de legi aferente sectorului financiar, în partea ce ține de procesul de creditare. Astfel, Legea nr.202/2017 privind activitatea băncilor (Legea nr.202/2017) a fost completată cu art. 381 care impune băncile să respecte, începând cu 29 mai 2022, anumite cerințe în vederea asigurării unei creditări responsabile a consumatorilor, și anume: anterior încheierii unui contract de credit, banca trebuie să evalueze bonitatea consumatorului în conformitate cu cerințele de creditare responsabilă aprobate de Banca Națională a Moldovei (BNM);

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Proiectul modificărilor la Hotărârea Guvernului nr. 774/2016 cu privire la prețurile de comercializare a produselor social importante ce prevede completarea Anexei la Regulamentul de formare a prețurilor de comercializare a produselor social importante cu 11 poziții noi a fost înaintat pentru consultări publice.   Astfel, lista ce include la moment 16 poziții, va fi completată cu următoarele produse: carne de porc pe os (nedezosată) (poziția tarifară 0203) și carne de pasăre (0207); pești congelați (0303); zahăr din sfeclă (1701); paste (nefierte, neumplute și nici altfel preparate) (1902); ouă proaspete (de găini din specia Gallus domesticus) (0407); cartofi în stare proaspătă (0701); ceapă în stare proaspătă (0703); varză albă în stare proaspătă (0704); morcovi și sfeclă roșie în stare proaspătă (0706); sare iodată (2501 00).

În Monitorul Oficial de astăzi, 1 martie 2022, Ministerul Educației și Cercetării și Ministerul Finanțelor au publicat Ordinul comun (nr. 118 din 24 februarie 2022/nr. 31 din 24 februarie) cu privire la normele financiare pentru alimentarea copiilor/elevilor din instituțiile de învățământ. În continuare vă oferim posibilitatea de a lua cunoștință de prevederile documentului. În temeiul art. 136 alin. (1) lit. b), art. 145 alin. (1) lit. c) din Codul educației al Republicii Moldova nr. 152/2014 (Monitorul

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare care prestează servicii solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă, scutite de TVA, a fost completată cu încă opt agenți economici. În Monitorul Oficial din 22 octombrie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 142 din 18 octombrie 2021 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr.66/2010.

(8.6.4.1) Cum se stabilesc cotele impunerii la taxa pentru folosirea zonei drumului public și/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare? (6.2.5.3) Este obligată persoana juridică sau fizică, înregistrată în calitate de întreprinzător, care nu desfăşoară o anumită perioadă de timp activitate de întreprinzător, să achite taxa pentru amenajarea teritoriului?

SRL ALFA suportă cheltuieli pentru hrana angajaților. Cheltuie constituie 55 lei pentru un prânz pe zi lucrătoare pentru fiecare angajat. Salariul mediu al angajaților pentru 2021 este de 4000 lei.   Are entitatea dreptul de a deduce în scopuri fiscale cheltuielile privind hrana organizată a salariaților, dacă salariul mediu pe angajat este mai mic decât ¾ din salariul mediu lunar pe economie? În cazul descris (dacă salariul mediu e mai mic decît ¾ din salariul mediu lunar pe economie) cheltuielile ce depășesc 45 lei se consideră sau nu facilitate acordată de angajator? Sunt permise acestea spre deduceri în scopuri fiscale? Are obligația agentul economic de a calcula impozite salariale la suma integrală de 55 lei sau doar suma care depășește limitele stabilite de legislație (55 lei – 45 lei)? Cum se reflectă aceste plăți/cheltuieli în dările de seamă fiscale?

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

În conformitate cu art.95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate, cu excepţia celor în procedură de restructurare şi realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 reprezintă obiect impozabil cu TVA.

Criteriile de risc specifice pentru domeniile de control utilizate de Inspectoratul de Stat al Muncii (ISM) sunt restanțele la plata salariului și a altor plăți (indemnizații de eliberare, indemnizații pentru incapacitate temporară de muncă); producerea accidentelor de muncă; munca nedeclarată și sunt stabilite în proiectul  Metodologiei privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător în baza analizei riscurilor în domeniile de control ale ISM (Metodologia), aprobată prin HG nr. 894/2018.   Necesitatea elaborării proiectului hotărârii de Guvern ce aduce atingere la 9 acte normative) rezultă din prevederile Legii pentru modificarea unor acte normative nr.191/2020 (Legea nr.191/2020).

Eliminarea prevederilor neconstituționale și revenirea la dreptul discreționar al autorităților publice locale (APL) de a stabili cuantumul impozitului funciar (prin substituirea cuvântului „maxime” cu cuvântul „minime” în titlul anexei 1 la Legea nr.1056/2000 pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal) este prevăzută în proiectul de lege cu privire la modificarea Legii prenotate, înregistrat în Parlament în calitate de inițiativă legislativă.   Autorii proiectului menționează că, în conformitate cu prevederile cadrului legislativ în vigoare, toate unitățile administrativ-teritoriale (UAT) dispun de autonomie financiară şi, respectiv, urmează să-și elaboreze și să aprobe bugetele anuale proprii în limita resurselor financiare disponibile,

Munca prin cumul sau cumularea de funcții (profesii) este modalitatea de muncă suplimentară prevăzută de legislația muncii. Posibilitatea deţinerii simultane a două sau mai multe funcţii (profesii) este o expresie a principiului libertăţii muncii, consfinţit, de altfel, şi în art. 43 din Constituția RM.     Potrivit prevederilor art. 56 alin. (2) al Codului muncii (CM), salariatul are dreptul să încheie contracte individuale de muncă, concomitent, şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare. Pentru definirea prestării muncii suplimentare CM operează şi cu noţiunea de cumulare a profesiilor (funcţiilor) (art. 156 alin. (1)).

În lunile ianuarie-septembrie ale anului curent primele de asigurare brute subscrise au constituit 1438,6 mil. lei, fiind în creștere cu 35,4% față de perioada respectivă a anului precedent, comunică Biroul Național de Statistică. Totodată, în a perioada de raportare au fost achitate despăgubiri și îndemnizații de asigurare în sumă de 474,1 mil. lei, cu 1,8% mai mult decât în perioada similară a anului precedent, dintre care 447 mil. lei țin de asigurările generale, iar restul 27,1 mil. lei – asigurări de viață.   Astfel, pentru asigurările de răspundere civilă auto au fost achitate indemnizații și despăgubiri în sumă de 235,6 mil. lei comparativ cu 201,3 mil. lei achitate în perioada ianuarie-septembrie 2020.

Astăzi, 29 noiembrie, marcăm 28 de ani de la punerea în circulație a valutei naționale. Cu această ocazie, pe parcursul zilei Banca Națională a Moldovei organizează mai multe evenimente: expoziția din incinta BNM, la care vizitatorii vor putea să se familiarizeze cu istoria leului moldovenesc (cu respectarea măsurilor anti Covid) sau atelierul de instruire cu genericul „Cum ajung banii în circulație”, organizat la Facultatea de jurnalism şi ştiinţe ale comunicării din cadrul USM.   Totodată, BNM pune în circulație ca mijloc de plată și în scop numismatic a unor monede jubiliare și comemorative:

Serviciul Fiscal de Stat anunță despre lansarea noilor funcționalități în cadrul Sistemului Informațional Automatizat „Cabinetul personal al contribuabilului”, care  se referă la :   verificarea automatizată și afișarea mesajului de atenționare a utilizatorilor privind necesitatea semnării regulamentului de utilizare a serviciilor fiscale electronice de către noul Administratorul al entității; încărcare logoul-ului companiei în cadrul sistemului de către administratorul și contabilul-șef al entității;

Contractul colectiv de muncă (CCM) între angajator și salariaţi conține norme ale dreptului muncii, care reglementează raporturile de muncă și alte raporturi legate nemijlocit de acestea în unitate. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la perfectarea CCM la nivel de unitate. În el pot fi prevăzute, în funcţie de situaţia economico-financiară a angajatorului, înlesniri şi avantaje pentru salariaţi, precum și condiţii de muncă mai favorabile în raport cu cele prevăzute de legislaţia naţională și de convenţiile colective (CC).

Banca Națională a Moldovei informează că la 31 mai 2021, activele oficiale de rezervă au constituit $3 783,23 mil., în creștere cu $32,48 mil. în comparație cu 30 aprilie 2021, când acestea au însumat $3 750,75 mil. Majorarea activelor oficiale de rezervă a fost determinată de: intervențiile pe piața valutară internă sub formă de cumpărări de valută: $23,0 mil.  înregistrarea creditelor și a granturilor în favoarea Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova pentru proiecte investiționale: $14,37  mil.;