Directorul General al Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie a prezidat ședința de bilanț pentru primele 11 luni de activitate, în cadrul căreia a fost prezentată o analiză amplă a indicatorilor de bază ai organului vamal. Analiza efectuată include informații privind structura veniturilor per sistem, dar și pentru fiecare birou vamal în parte, categoriile de mărfuri cu cea mai mare pondere a taxelor încasate, evoluția majorării valorii în vamă, valoarea veniturilor percepute de la persoane fizice etc. Totodată, raportul analitic mai conține și date statistice cu privire la activitatea antifraudă, cauzele instrumentate, suma amenzilor aplicate și valoarea mărfurilor reținute.

Încasările la Bugetul Public Național (BPN), administrate de SFS în anul 2016, s-au majorat cu 11% comparativ cu anul 2015 și au constituit 27,6 mld. lei. La bugetul de stat în anul 2016 încasările au constituit 11,55 mld. lei, cu1,26 mld. lei mai mult comparativ cu anul 2015, sau o creștere de 12,2%.

În conformitate cu prevederile art. 26 și 261 din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Aspectul restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale a suferit multiple și radicale schimbări. În cele ce urmează vom analiza consecințele modificărilor legislației aferente restituirii TVA la investiții (cheltuieli) capitale în baza unui exemplu convențional referitor la activitatea de cultivare a nucilor.

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene oferă, sub toate aspectele, o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimoniale și financiare ale ministerului la 31 decembrie 2017 și corespund cadrului de raportare financiară aplicabil. Este concluzia Curții de Conturi ca urmare a efectuării unui audit la MAEIE. Neregulile depistate, în ansamblul lor, nu au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor din rapoartele financiare, preponderent fiind generate de unele carențe ale prevederilor politicilor contabile, precum și ale unor procese operaționale, se spune în Raport.

În conformitate cu art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

Se va calcula amortizarea în scopuri fiscale pentru activele primite în gestiune economică?

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Сontinuare la articolul din nr. 2 (36) 2017 În acest articol va fi ilustrată modalitatea de analiză a activităţii financiare a unei entități auditate.

Conform prevederilor art. 26 alin. (2) și art. 261 alin. (2) din Codul fiscal, mijloacele fixe pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanțul contribuabilului în conformitate cu legislația și folosită în activitatea de întreprinzător, a căror valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice și morale și a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depășește suma de 6000 de lei.

Procedura de insolvabilitate reprezintă un important mecanism juridico-economic de asigurare a stabilității și siguranței circuitului civil. Acesta permite a diminua la maxim efectele negative ale situației când un subiect de drept se află în incapacitate de plată. Reglementarea legislativă a procesului de insolvabilitate și-a găsit reflectare în Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Lege). Actul legislativ în cauză a fost elaborat în contextul tendinței generale de creștere a numărului proceselor de insolvabilitate ca urmare a crizei economice și necesității excluderii din piață a subiecților economici neviabili.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Firma Z a fost constituită în urma reorganizării prin dezmembrare (divizare) a persoanei juridice întreprinderea X SRL, în 2017. La bilanțul entității, conform Actului de transmitere a activelor și pasivelor din 2017, a fost înregistrat un autovehicul, care ulterior (2018) a fost vândut, respectându-se prevederile art. 103 al. (24) din CF. Entitatea nu a efectuat procurări aferente întreținerii autovehiculului respectiv sau a deservirii acestuia, cheltuielile pentru perfectarea actelor de însoțire fiind suportate de către cumpărător. Apare în aceste circumstanţe necesitatea aplicării proratei în anul 2018?

În conformitate cu prevederile pct. 4 din Standardul Național de Contabilitate „Investiții imobiliare”, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 118 din 06 august 2013, investiție imobiliară reprezintă proprietate imobiliară deținută (de proprietar sau locatar în baza unui contract de leasing financiar), mai degrabă în scopul închirierii și/sau pentru creșterea valorii acesteia, decât pentru a fi:

Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Entitatea „M” SRL a luat în locaţiune mai multe automobile pe care le utilizează în activitatea de întreprinzător, iar recent a decis să le schimbe acumulatoarele, anvelopele şi să le repare. Este necesar de stabilit cum vor fi deduse în scopuri fiscale cheltuielile respective ţinând cont de faptul că automobilele sunt luate în locaţiune?

Valoarea plăților online prin card în sistemul 3D Secure la magazinele online românești a înregistrat o creștere de 59% în primele trei trimestre ale anului 2016, comparativ cu aceeași perioada a anului trecut, iar la sfârșitul lunii septembrie 2016 se procesaseră plați online în valoare de peste 434,2 mil. euro, fața de 273,2 mil. euro procesate în primele 9 luni ale anului 2015.

Potrivit art. 26 alin. (2) din Codul Fiscal, proprietatea pe care se calculează amortizarea este proprietatea materială reflectată în bilanţul contribuabilului în conformitate cu legislaţia şi folosită în activitatea de întreprinzător, a cărei valoare scade prezumtiv ca urmare a uzurii fizice şi morale şi a cărei perioadă de exploatare este mai mare de un an, iar valoarea ei depăşeşte suma de 6000 de lei.

VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Întreprinderea a distribuit patru numere de telefonie mobila pentru lucrători în scopuri de serviciu, dar aceștia le folosesc în scopuri personale. Cheltuielile pentru serviciul de telefonie sunt achitate de întreprindere. Cum să le reflectăm în evidența contabilă și care sunt formulele contabile? Trebuie să reținem impozit din acest venit al lucrătorului? La sfârsit de an aceste cheltuieli vor fi deductibile sau nu?