Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

Organele cu atribuţii de administrare fiscală expun informaţia privind lipsa sau existenţa restanţelor față de buget pentru a fi accesată de către persoana fizică prin intermediul portalului guvernamental al cetățeanului și persoana juridică prin intermediul portalului guvernamental al antreprenorului. Documentele electronice descărcate din cadrul portalului guvernamental al cetățeanului și portalului guvernamental al antreprenorului sunt semnate electronic de către posesorul acestor portaluri și au aceeași valoare juridică ca și documentele eliberate pe suport de hârtie de către organele cu atribuţii de administrare fiscală.

Hotărârea Guvernului nr.901/2024 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului (aspecte ce țin de domeniul fiscal și vamal) (HG nr.901/2024) a fost elaborată în temeiul art.XVII alin.(3) din Legea nr.214/2024 cu privire la modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală) și are drept scop aducerea în concordanţă actelor normative secundare cu prevederile Codului fiscal și

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public.   În articolul „Patrimoniul public transmis în gestiune (economică, delegată), comodat și alte forme de folosință.

Reglementarea activității de subvenţionare în agricultură şi mediul rural se realizează potrivit Legii cu privire la principiile de subvenționare în dezvoltarea agriculturii și mediului rural nr. 276/2016 (Legea nr. 276/2016), legii bugetului de stat pe anul respectiv, hotărârilor de Guvern, precum şi prin actele normative ale autorităţilor administrației publice centrale, aprobate în limita competenţelor stabilite de prevederile Legii nr. 276/2016. Unele hotărâri de Guvern vor fi menționate în continuare.

Odată cu intrarea în vigoare a prevederilor Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală nr. 180 din 26.07.2018, MO al RM nr. 309-320 (6704-6715) din 17.08.2018 (Lege), au fost stabilite niște reguli ce țin de aplicarea măsurilor de asigurare și executare silită, față de obligațiile fiscale restante la bugetul public național, în perioada de la data intrării în vigoare a Legii și până la 20 decembrie 2018 inclusiv.

În conformitate cu prevederile statuate de art. de art. 1324 pct. 8) din Codul fiscal (CF), una dintre funcțiile de bază ale Serviciului Fiscal de Stat (SFS) este executarea silită a restanțelor și altor plăți neachitate în termen la Bugetul public național (BPN.

La finele trimestrului III al anului curent, restanța contribuabililor la plățile de bază la bugetul public național aferentă plăților administrate de Serviciul Fiscal de Stat a constituit 879 071,83 mii lei. Suma este în descreștere comparativ cu trimestrul II, când aceasta a constituit 921 988,30 mii lei, precum și față de trimestrul I din acest an, când restanța înregistrată era de 1 058 482,07 mii lei. Restanța este mai mică și comparativ cu aceeași perioadă a anului 2018, când a constituit 1 074 737,20 mii lei. Totodată, în trimestrul III din anul 2017 acest indicator era de 1 250 481,72 mii lei, iar în anul 2016 – de 1 847 913,29 mii lei.

Cadrul normativ privind procesul insolvabilității va fi îmbunătățit, pentru a elimina toate constrângerile cu care se confruntă agenții economici în procesul de inițiere și derulare a insolvabilității. Astăzi, 14 decembrie, pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM a avut loc o ședință de lucru, în discuție fiind puse dificultățile cu care se confruntă antreprenorii atunci când ajung în incapacitatea de plată și/sau aplică cadrul normativ aferent domeniului insolvabilității.

Serviciul Fiscal de Stat a înaintat pentru consultări publice proiectul Ordinului SFS cu privire la modificarea Ordinului SFS nr.427/2018 cu privire la stabilirea modului, structurii şi termenelor de prezentare a informației de către subiecții nominalizați1 în art.92 şi art.22611 din Codul fiscal (CF).

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

Compania a redus activitatea și a fost luată decizia de a transmite drepturile pentru executarea contractelor de prestări servicii, aflate în derulare, către altă companie, cu acordul beneficiarului. Ca rezultat, a fost încheiat un contract de transmitere a drepturilor și obligațiilor, ce decurg din 3 contracte de prestări servicii, precum și de transmitere a drepturilor de transfer a angajaților, care lucrau la executarea acestor contracte de prestări servicii.

Serviciul Vamal (SV), prin prisma competențelor sale, deține un rol important în asigurarea protecției vamale a proprietății intelectuale. În conformitate cu art.3 din Legea nr.114/2014 cu privire la Agenția de Stat pentru Proprietatea

Guvernul Republicii Moldova va iniția negocierile cu Guvernul României în vederea construirii unui pod rutier de frontieră între cele două state. Proiectul Acordului privind aspectele tehnice, financiare, juridice şi organizatorice referitoare la construirea podului rutier de frontieră între cele două state, peste râul Prut, între localitățile Ungheni (RM) și Ungheni (România) a fost aprobat în ședința de ieri, 19 august curent.  

Modificările propuse la Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2021 nr.256/2020, aprobate în cadrul ședinței Guvernului din 30 octombrie, prevăd majorarea veniturilor cu peste 313,2 mil. lei, a cheltuielilor – cu 513,2 mil. lei și a deficitului cu 200 mil. lei.   Proiectul pentru modificarea Legii nr.256/2020, după cum a menționat Ana Nemerenco, ministrul Sănătății, a fost elaborat în rezultatul analizei indicatorilor fondurilor pe parcursul anului, precum și a priorităților de politici promovate de către Ministerul Sănătății. La baza inițiativei au stat așa factori ca majorarea salariilor de funcție a personalului administrative-gospodăresc din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală cu 57%, începând cu 1 noiembrie 2021; acoperirea cheltuielilor pentru serviciile spitalicești acordate pacienților care întrunesc definiția de caz COVID-19; acordarea suplimentului la salariul de funcție calculat personalului antrenat în acordarea asistenței medicale persoanelor cu COVID-19 etc. 

(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022).   Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;

Pe parcursul anului 2020, din contul mijloacelor Fondului rutier au fost executate lucrări de întreținere și reparație a drumurilor publice naționale în sumă de peste 1,5 mld. lei, dintre care 35 mil. lei au fost utilizate pentru lucrările de proiectare, 73 mil. lei – pentru cofinanțarea proiectelor de reabilitare a drumurilor, iar alte 2,691 mil. lei au fost distribuite pentru procurarea utilajului și echipamentului pentru dotarea laboratorului de încercări al Î. S. „Administrația de Stat a Drumurilor”.   Raportul de implementare a Programului privind repartizarea mijloacelor fondului rutier pentru drumurile publice naționale pentru anul 2020 a fost publicat în Monitorul Oficial din 2 iulie curent.

Amintim contribuabililor că la data de 25 februarie expiră termenul stabilit pentru prezentarea în mod obligatoriu de către subiecții declarării a informației și notelor informative în adresa Serviciului Fiscal de Stat pentru anul fiscal 2021 ce țin de metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanelor fizice. În continuare reiterăm prevederile Codului fiscal și ale Ordinului SFS nr.427/2018.   Potrivit art. 22611 din CF, persoanele fizice şi/sau juridice enumerate în continuare vor prezenta SFS următoarele informaţii: 1) Agenţia Servicii Publice: a) informaţia privind datele personale;

Contractele încheiate între comercianţi, profesioniști şi consumatori, trebuie să cuprindă clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştințe de specialitate din partea consumatorilor. În dreptul european, cadrul principal de de reglementare este conferit de Directiva 93/13/CEE a Consiliului Comunității Europene din 5

În jurisprudență proprirea este definită ca o procedură indirectă care dă posibilitatea creditorului să urmărească sume de bani, titluri de valoare sau alte bunuri mobile incorporale ce pot fi urmărite, datorate debitorului de o terţă persoană sau pe care acesta le va datora în viitor în baza unor raporturi juridice, precum şi bunurile mobile asupra cărora a fost aplicat sechestrul în procedura urmăririi mobiliare, deţinute de către terț în numele debitorului. Totodată, art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2019 (în continuare – Legea nr.149) oferă noțiunea de poprire drept procedură prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către a treia persoană, iar recent Curtea Supremă de Justiție s-a expus asupra unor aspecte privind aplicarea instituției popririi în cadrul procesului de insolvabilitate.