Medierea judiciară ca fază obligatorie în cadrul unor proceduri civile va fi exclusă. Parlamentul a aprobat abrogarea capitolului XIII1 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia medierea judiciară este o modalitate obligatorie de soluţionare amiabilă a pretenţiilor adresate instanţei judecătorești, cu ajutorul şi sub conducerea acesteia, în cazurile ce ţin de protecţia consumatorilor, litigiile de familie, litigiile de muncă, litigiile succesorale etc.     Reamintim că medierea judiciară a fost instituită în anul 2017 cu scopul de a reducere din volumul de muncă al judecătorilor, însă, pe parcursul anilor, s-a constatat că este o metodă ineficientă de soluționare prealabilă a litigiilor, care a îngreunat semnificativ procedurile judiciare.

Codul Contravențional poate fi completat cu un articol (4051) ce va stabili dreptul constatării și examinării unor contravenții de Agenția „Moldsilva”. Proiectul de lege este înregistrat în Parlament. Astfel, contravențiile prevăzute la art. 120-130 (tăierea ilegală sau vătămarea arborilor, încălcarea modului şi a termenelor de împădurire a parchetelor exploatate şi a terenurilor neîmpădurite etc.), art. 132-137 (darea în exploatare a obiectivelor de producţie fără instalaţiile de prevenire a impactului negativ asupra pădurilor, încălcarea regulilor sanitare în păduri și spaţii verzi etc.) și art. 139-142 (încălcarea regimului de protecţie a obiectelor şi complexelor din fondul ariilor natural protejate de stat, încălcarea modului de folosire a fondului de exploatare, recoltare, transportare şi de export al lemnului etc.) vor putea fi constatate de „Moldsilva”.

În cazul intentării procedurii de insolvabilitate a unității, contractul colectiv de muncă, încheiat anterior declanșării acestei proceduri, va continua să producă efecte pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului. Modificarea, completarea sau încheierea unui nou contract colectiv de muncă la unitatea aflată în proces de insolvabilitate se face numai prin acordul comun al ambelor părți.   Parlamentul a aprobat în prima lectură, cu 59 de voturi,  proiectul de lege ce are drept scop modernizarea relațiilor de muncă, precum și creșterea productivității și competitivității muncii.

În cazul achiziționării serviciilor sociale, operatorii economici ar putea fi exceptați de la oferirea garanțiilor de bună execuție a contractelor/garanțiilor de ofertă, iar autoritățile publice contractante ar putea, prin alte instrumente legale, să responsabilizeze operatorul economic pentru ca acesta să-și execute obligațiile contractuale, cum ar fi stabilirea unor clauze specifice, plata eșalonată, stabilirea unor penalități.   Parlamentul a aprobat cu 76 de voturi în prima lectură proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (Legea asistenței sociale, Legea cu privire la serviciile sociale, Legea privind achizițiile publice și Legea privind administrația publică locală) pentru a aduce claritate procesului de contractare a serviciilor sociale.

Guvernul a avizat pozitiv inițiativa legislativă care se referă la abrogarea prevederilor ce permit comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în punctele de control vamal la ieșirea din țară. Reamintim că în Parlament au fost înregistrate două inițiative legislative în acest sens, iar Guvernul a recomandat comasarea acestora într-un singur proiect. Prima inițiativă propune excluderea din Codul fiscal a prevederilor ce se referă la comercializarea produselor petroliere fără plata TVA și accizelor în zona de control vamal, destinate aprovizionării la ieșirea din țară.

În veniturile bugetelor satelor (comunelor) și orașelor (municipiilor), cu excepția municipiilor-reședință de raion, ar putea fi incluse defalcările de la impozitul pe venit al persoanelor fizice în mărime de 100% din volumul colectat pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective. În prezent, potrivit art.5 al Legii privind finanțele publice locale, la aceste venituri se atribuie 75% din volumul total colectat al impozitului indicat. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii privind finanțele publice locale. Documentul are ca scop fortificarea autonomiei financiare a autorităților publice locale prin majorarea veniturilor disponibile ale acestora.

Parlamentul a aprobat în cadrul ședinței plenare din 17 martie în a doua lectură proiectul modificărilor la Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, care prevede că coeficientul de indexare a pensiilor constituie rata inflației la sfârșitul anului precedent, exprimată drept creștere a prețurilor de consum în luna decembrie a acelui an față de aceeași lună a anului precedent.   Scopul principial al proiectului este asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici plăți sociale. Indexarea anuală conform formulelor aplicate în ultimii ani a condus la o creștere enormă a decalajului în cadrul sistemului, pensia medie pentru limita de vârstă la 1 ianuarie 2022 constituind 2595 lei, iar cea maximă a depășit

Statul ar putea garanta un termen de minimum cinci ani pentru primirea pensiei pentru limita de vârstă. Astfel, în cazul decesului prematur al beneficiarului de acest tip de pensie, soțul/soția supraviețuitor ar putea obține dreptul de a primi indemnizația lunară în mărimea pensiei pentru limită de vârstă, până la expirarea perioadei de cinci ani de la data obținerii dreptului de pensie de către beneficiarul decedat. Aceste prevederi se conțin într-un proiect înregistrat în calitate de inițiativă legislativă în Parlament, comunică Președinția RM. Prin acest proiect se intenționează asigurarea echității pentru persoanele care au contribuit toată viața la bugetul de asigurări sociale de stat, dar din cauza decesului prematur nu au reușit să beneficieze de pensie nici cinci ani.

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

În spațiile verzi proprietate publică se vor putea obține terenuri pentru construcția și amplasarea doar a terenurilor pentru sport, jocuri, odihnă și a obiectivelor cu caracter cultural și artistic. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop soluționarea problemelor din zonele verzi ale localităților, precum și blocarea schemelor de pierdere a proprietății publice din zonele verzi.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat cu 55 voturi proiectul de hotărâre privind declararea stării de urgență nr. 298 propus tot astăzi, 22 octombrie 2021, de Guvernul RM. Termenul stării de urgență este declarat pentru perioada 22 octombrie – 20 noiembrie 2021 și ține de riscul de întrerupere/limitare a aprovizionării cu gaze naturale a țării.   Astfel, pe durata stării de urgenţă, Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, în calitate de autoritate administrativă responsabilă, va emite dispoziţii cu caracter executoriu pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul Republicii Moldova.   Pentru a asigura impactul prompt al acestora, dispoziţiile emise de CSE a Republicii Moldova vor intra în vigoare din momentul emiterii lor.

Ministerul Finanțelor vine cu măsuri fiscale, care au fost discutate cu Fondul Monetar Internațional și au drept scop asigurarea stabilității financiare. Acestea au fost prezentate de Ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul conferinței de presă din 23 iulie curent. După cum a anunțat ministrul, se propun trei tipuri de măsuri ce țin de anularea unor decizii anterioare ce pot aduce la evaziunea fiscală, eliminarea unor scutiri și mobilizarea resurselor pentru asigurarea unei echități fiscale.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai fi eligibili pentru a beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid19.   Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 11 noiembrie, în lectura a doua, proiectului hotărârii de Guvern prin care se propun modificări la Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

Parlamentul a ratificat în cadrul ședinței din 17 februarie 2022 Acordul multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare (Acord) care va permite Moldovei să efectueze schimbul de informații cu jurisdicțiile semnatare la nivelul standardului convenit de OCDE, în scopul identificării persoanelor fizice sau entităților care se eschivează de la declararea veniturilor și plata impozitelor prin transferul banilor în conturile din străinătate, acesta fiind un pas important spre transparentizarea veniturilor.   Acordul constituie cadrul normativ pentru realizarea prevederilor art. 6 din Convenția privind asistenta administrativă reciprocă în materie fiscală,

În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce se referă la modificarea procesului de indexare a pensiei, ce are ca scop sporirea gradului de protecție socială a pensionarilor, pentru a le asigura un trai decent. Astfel, documentul prevede indexarea pensiilor de două ori pe an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. Indexarea de la 1 aprilie se va efectua conform procedurii în vigoare – pentru toți beneficiarii, echivalent cu media Indicelui Prețurilor de Consum (IPC) pe ultimii 3 ani.

Angajatorul este obligat să informeze periodic, dar nu mai rar decât o dată în 2 ani (cel târziu în primul semestru al anului următor celui de gestiune), salariaţii şi/sau reprezentanţii salariaţilor cu privire la remuneraţia medie pe categorie de salariaţi sau de funcţii, defalcată în funcție de gen. Totodată, principiul plată egală se aplică fiecărei componente a salariului de bază, a salariului suplimentar şi alte plăti de stimulare şi compensare. Aceste prevederi ar putea suplini atât  Codul muncii, cât și Legea nr. 121/2012 cu privire la asigurarea egalității, dar și Legea nr. 5/2006 cu privire la asigurarea egalității de șanse între femei si bărbați.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a alocat Republicii Moldova o nouă tranșă în valoare de $46,1 mil. în urma evaluării progresului înregistrat în realizarea angajamentelor asumate. Din această sumă, circa $27,5 mil. sunt pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Prima plată a fost efectuată pe data de 24 septembrie 2019, în sumă totală de $30,7 mil., dintre care $18,4 mil. (mecanismul de finanțare EFF – Extended Fund Facility) fiind destinați pentru susținerea bugetului de stat al Republicii Moldova. Restul sumei, în valoare totală de $15,4 mil., a fost debursată la data de 30 septembrie curent, pentru susținerea bugetului de stat fiind destinate $9,1 mil. (mecanismul de finanțare ECF – Extended Credit Facility).

Parlamentul a aprobat cu 58 de voturi în ședința extraordinară desfășurată astăzi, 20 ianuarie 2022, proiectul hotărârii de Guvern privind declararea stării de urgență în domeniul energetic. Aceasta se instituie pe întreg teritoriu al Republicii Moldova pentru perioada 20 ianuarie-20 martie 2022.

Personalul administrativ-gospodăresc din cadrul instituțiilor medico-sanitare, încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, va primi salarii majorate cu 57%. În cadrul ședinței de astăzi, 1 octombrie, Parlamentul a aprobat, în prima lectură, proiectul de modificare al Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală.   Astfel, de la 1 noiembrie 2021 salariul pentru muncitorii necalificați va fi majorat de la 2470 lei la 3840 lei, pentru muncitorii calificați – de la 3240 lei până la 5040 lei, iar pentru specialiștii cu studii superioare încadrați în aceste instituții – de la 5850 lei la 9090 lei.

În primele 9 luni ale anului curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 12 059,4 mil. lei din suma precizată anuală de 16 552,3 mil. lei și cu 18,1 % mai mult decât a fost executat în perioada similară a anului 2018, potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 30 septembrie 2019 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, cele mai multe venituri au fost asigurate din impozite și taxe – 2 723,6 mil. lei, suma precizată pentru anul 2019 fiind de 3 433,4 mil. lei. Impozitul pe venit a asigurat acumulări în sumă de 1 812,1 mil. lei, dintre care impozitul pe venitul persoanelor fizice constituie 1 725,3 mil.lei, iar cel al persoanelor juridice – 86,8 mil. lei.