Producătorul agricol a încheiat un contract de creștere a porumbului pentru producerea nutrețurilor. La ce cotă TVA va fi impozitată masa verde, vândută cumpărătorului? În conformitate cu prevederile art.96 lit. b.) din Codul fiscal, la producția din zootehnie în formă naturală, masă vie, fitotehnie şi horticultură în formă naturală, produsă, importată şi/sau livrată pe teritoriul Republicii Moldova, de la poziţiile tarifare:

Contractul de locațiune este obiect al dreptului civil, fiind reglementat de art.1251 din Codul civil, potrivit căruia o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.

În luna mai curent, indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut cu 1,4% comparativ cu luna aprilie 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Sporul a fost determinat de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 2,8% și la mărfurile nealimentare cu 0,6%, precum și de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit datelor, în luna mai 2019 faţă de luna aprilie au fost înregistrate creşteri mai mari de preţuri la cartofi – cu 82,4%, fructe proaspete – cu 12,1%, miere de albine – cu 1,6%, crupe – cu 1,5%, peşte proaspăt şi congelat – cu 1,3%, carne, preparate şi conserve din carne – cu 1,2%, băuturi răcoritoare – cu 1,1%, legume proaspete – cu 0,6%, maioneză, muştar şi alte condimente – cu 0,9%.

Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012) se aplică persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, organismelor de plasament colectiv în valori mobiliare, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit, precum și maselor succesorale lăsate de persoanele fizice, indiferent de faptul dacă desfășurau sau nu activitate de întreprinzător.

La 30 octombrie curent va intra în vigoare procedura declarării periodice a mărfurilor exportate de către agenții economici prin intermediul trimiterilor poștale internaționale, aprobată prin Ordinul Serviciului Vamal nr.408-O din 04.09.2019. Acest subiect, dar și multe altele legate de consolidarea parteneriatului dintre Serviciul Vamal și mediul de afaceri au fost discutate pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. În cadrul evenimentului, directorul interimar al Serviciului Vamal, Iurie Ceban, s-a referit la unele priorități ale organului vamal pentru următoarea perioadă, printre care se regăsesc extinderea declarației electronice pentru toate destinațiile, inclusiv pentru perfecționarea activă, modernizarea ASYCUDA, aprobarea noului Cod vamal, dezvoltarea e-Comerț, implementarea procedurilor vamale simplificate etc.

De modul în care autoritățile publice inițiază și desfășoară procedurile de achiziții pentru propriile necesități, în mare parte, depinde eficiența utilizării banilor publici. Pierderile rezultate din achizițiile publice afectează grav dezvoltarea infrastructurii și serviciilor publice, ducând la deteriorarea mediului de afaceri și, nu în ultimul rând, afectând calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, achizițiile publice reprezintă un domeniu propice pentru manifestarea corupției, care prin efectele multiple și complexe ale acesteia erodează statul pe toate dimensiunile sale.

Autoritățile contractante vor organiza și desfășura procedurile de achiziții publice de servicii de pază conform Documentațiilor standard pentru realizarea serviciilor publice de servicii, aprobate prin ordinele ministrului Finanțelor nr.174 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii) și nr.175 (Cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de bunuri și servicii prin cererea ofertelor de prețuri), ambele din 5 octombrie 2018, în funcție de tipul procedurii de achiziție publică aplicată. Aceasta, deoarece, prin Ordinul nr.105 din 29 iulie curent, Ministerul Finanțelor a abrogat Ordinul nr. 160/2017 cu privire la aprobarea Documentației standard pentru realizarea achizițiilor publice de servicii de pază. Documentul a intrat în vigoare la data publicării în MO – 2 septembrie 2019.

Platformele electronice de achiziții publice în cadrul Sistemului informațional automatizat „Registrul de stat al achizițiilor publice” (MTender) vor fi acreditate de o Comisie în componența căreia vor fi incluşi reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Agenției Achiziții Publice, Centrului de Tehnologii Informaționale în Finanțe, Agenției de Guvernare Electronică, Serviciului Tehnologiei Informației și Securitate Cibernetică și un reprezentant al societății civile, înaintat de Consiliul economic de pe lângă Prim-ministru.

Salariații din sectorul privat vor putea beneficia de compensarea parțială (de până la 50% a creditului ipotecar) pentru programul Prima Casă. Condiția este ca prețul locuinței să nu depășească 600 mii lei, iar vârsta beneficiarului – 45 de ani. În cadrul ședinței Guvernului din 29 mai curent a fost aprobat Regulamentul privind modul de acordare din bugetul de stat a compensațiilor pentru salariații angajați în sectorul privat participanți în cadrul Programului de stat „Prima casă”. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, este vorba despre o extindere a programului, în cadrul căruia deja au fost acordate 2300 credite.

Problema spațiului locativ, precum și problemele dintre companiile de construcții și persoanele care investesc în construcția apartamentelor, sunt majore. Cetăţenii-investitori nu sunt protejaţi în procesele de insolvabilitate a companiilor de construcţii. Deşi în ultimii ani s-a mărit considerabil numărul companiilor de construcţii care au falimentat fără a finaliza blocurile finanţate din investiţiile cetăţenilor, legislația cu privire la insolvabilitate nu prevede careva amendamente suplimentare pentru cazurile de falimentare a companiilor de construcţii care nu şi-au onorat obligaţiile faţă de zeci şi sute de creditori-persoane fizice.

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Din 1 ianuarie 2020, gestionarea contingentului tarifar la importul de carne din Uniunea Europeană în regim preferențial clasificat la pozițiile tarifare 0203 și 0207 va fi asigurată de Serviciul Vamal prin intermediul SIIV „Asycuda WORLD”. Prevederea este inclusă în proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modul de administrare a contingentului tarifar la importul de carne, propus pentru consultări publice de către Ministerul Economiei și Infrastructurii. Conform autorilor proiectului, acesta a fost elaborat în urma unor sesizări din partea mediului de afaceri despre fluctuația nejustificată a prețurilor la carne (materie primă), precum și celor ce țin de aplicarea unor practici neloiale din partea traderilor în procesul de import și realizare a cărnii (preponderent de porc și de pui).

În luna august 2019 prețurile s-au diminuat cu 0,03%, informează Biroul Național de Statistică, indicele prețurilor de consum (IPC) în luna august 2019 faţă de iulie 2019 constituind 99,97%. Scăderea preţurilor medii de consum a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,6%. Astfel, în luna august 2019 faţă de iulie 2019 au scăzut preţurile la legume proaspete cu 10,0%, în special la vinete – cu 43,4%, pepeni verzi și galbeni – cu 36,2%, morcovi – cu 28,4%, ardei graşi și gogoșari – cu 28,3%, tomate – cu 20,3%, sfeclă roșie – cu 14,4%, ceapă uscată – cu 12,0%, usturoi – cu 9,8%, varză – cu 1,6%, la fructe proaspete – cu 4,7%, precum și la cartofi – cu 6,5%, slănină neprelucrată – cu 2,1%, făină de grâu și zahăr tos – cu câte 0,2%.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului consideră că produsele horticole autohtone ar putea fi mai competitive pe plan internațional datorită mobilității producătorilor (companii mici, suprafețe mici, adaptabilitate relativ ușoară) și promovării anumitor produse pe diverse piețe noi, de nișă, dar și poziționării geografice a țării. Avantaje competitive ar trebui să fie și implementarea tehnologiilor noi în domeniul producerii, post-recoltării și marketingului agricol. Prevederile sunt incluse în Programul de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, propus de autoritate pentru consultări publice. Documentul reflectă politicile Guvernului cu privire la eforturile și intervenţiile în sectorul horticol, acestea fiind direcţionate spre dezvoltarea domeniului, care este extrem de important pentru economia națională, fiind inclus și în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2018-2020.

(Continuare. Partea I în nr. 4 (59), partea II în nr. 5 (60), 2020)   Avizul de evaluare în vamă nr. 15.1: Tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative Care este tratamentul aplicabil rabaturilor cantitative, în conformitate cu articolul 1 din Acord? Comitetul tehnic de evaluare în vamă a exprimat următorul aviz: Rabaturile cantitative reprezintă reduceri ale preţului mărfurilor, care sunt acordate de vânzător clientului său în funcţie de cantităţile cumpărate într-o perioadă determinată.

Noul standard IFRS 161, fiind considerat de experți un adevărat „cutremur” contabil, a reușit deja să ridice întrebări la aplicarea practică. Aceasta se datorează faptului că noile reglementări necesita un efort destul de mare de implementare și fac apel la raționamentul profesional.

Indicele preţurilor de consum (IPC) în luna februarie 2019 faţă de ianuarie 2019 a constituit 100,4%, iar faţă de ianuarie 2018 — 100,2%. Informația cu privire la IPC a fost publicată în Monitorul Oficial din 15 martie curent. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,4% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare – cu 0,1% şi de majorarea tarifelor pentru serviciile prestate populaţiei cu 0,2%.

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna martie 2019 comparativ cu februarie luna februarie a anului curent a constituit 100,5%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,5% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit informației, în luna martie 2019 faţă de februarie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la produse alimentare: cartofi – cu 7,1%, legume proaspete – cu 5,6%, crupe şi biscuiţi – cu câte 1,3%, făină de grâu – cu 1,2%, băuturi alcoolice – cu 0,9%, unt ţărănesc – cu 0,7%.

Mâine va apărea de sub tipar nr. 329-336 al Monitorului Oficial, în care sunt publicate următoarele documente oficiale. ÎN PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova Curtea de Conturi a Republicii Moldova publică • Hotărâre cu privire la aprobarea Raportului anual 2018 asupra administrării şi întrebuințării resurselor financiare publice şi patrimoniului public (nr. 53, 6 septembrie 2019). În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova publică:

Biroul Naţional de Statistică informează, că indicele preţurilor producătorului (preţurile medii de vînzare de către întreprinderile agricole) la produsele agricole în ianuarie-martie 2018 faţă de perioada respectivă a anului 2017 a constituit 91,5%. Astfel, potrivit BNS, la produsele vegetale preţurile producătorului s-au micşorat în medie cu 10,7%.