O persoană fizică, în decursul anului 2019, a obținut venituri de la activitatea salarială în cadrul unei întreprinderi și al unui contract de prestări servicii încheiat cu o companie rezidentă a parcului IT. La locul de muncă a beneficiat de scutirea personală și scutirea pentru două persoane întreținute (copii). Ținând cont de faptul că a obținut venit de la compania rezidentă a parcului IT, persoana fizică pierde dreptul la scutirile utilizate? Este necesar să prezinte Declarația cu privire la impozitul pe venit CET18 (în continuare – CET18) și să își excludă scutirile?

În conformitate cu prevederile art. 48 alin. (1) din capitolul V din Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal

În Monitorul Oficial de astăzi, 9 octombrie 2020, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul  nr. 113 din 15.09.2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015.    În temeiul articolului 11, alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar la modificările/ completările efectuate în Clasificația economică și Normele metodologice privind aplicarea Clasificației economice, aprobate prin ordinul ministrului finanțelor privind Clasificația bugetară nr. 208/2015 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 370-376 art. 2727 din 31.12.2015),  

În conformitate cu prevederile art. 18 lit. c) din Codul fiscal, plăţile pentru munca efectuată şi serviciile prestate (inclusiv salariile), facilităţile acordate de patron, onorariile, comisioanele, primele şi alte retribuţii similare, se consideră surse de venit impozabile, care se includ în venitul brut.

Agenții economici vor fi verificați în domeniul raporturilor de muncă în baza unei liste de verificare ce conține 67 de întrebări. În Monitorul Oficial din 17 ianuarie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 1463 din 20 decembrie 2019 cu privire la aprobarea listei de verificare în domeniul raporturilor de muncă. Aceasta conține întrebări ce țin de respectarea garanțiilor oferite salariaților, compensarea pierderilor cauzate de neachitarea la timp a salariului, la angajarea femeilor însărcinate, beneficierea de înlesniri și compensații a salariaților concediați în legătură cu reducerea statelor de personal, respectarea cuantumului remunerației orare a zilierilor, ținerea Registrului de evidență a zilierilor etc.

Potrivit Programului de conformare a contribuabililor pentru anul 2020 publicat de Serviciul Fiscal de Stat, pe parcursul anului curent SFS va monitoriza următoarele 7 domenii de activitate, care au fost selectate prin prisma analizei riscurilor de neconformare fiscală. Comparativ cu anul 2019, lista activităților a fost completată cu comerțul electronic și comerțul cu ridicata a mărfurilor. Potrivit Programului, din 148912 agenți economici persoane juridice partea preponderentă în colectarea veniturilor la bugetul public național o au cei ce își desfășoară activitatea în agricultură, construcții, comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor, transport, depozitare și alte servicii.

Conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, doar în prima lună a anului 2020 prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală (AOAM) în sumă fixă a fost achitată de circa 23 mii de cetățeni, în creştere cu peste trei mii în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Suma primelor a depășit 39 mil. lei, fiind cu patru mil. lei mai mare față de suma acumulată în luna ianuarie 2019. Din numărul total de plătitori, peste 15 mii de persoane au beneficiat de reduceri în proporţie de 50% din valoarea primei. Este vorba despre fondatorii de întreprindere individuală, deţinătorii de patentă, arendaşii, arendatorii, alţi cetăţeni care nu sunt angajaţi şi nu sunt asiguraţi de Guvern, cetăţenii străini cu drept de şedere provizorie în Republica Moldova.

Municipiile Edineț, Soroca, Ungheni, Orhei, Cahul, Comrat care, conform unor studii, posedă potențialul necesar de a deveni motoare ale creșterii economice la nivel național și regional, vor beneficia de un program de suport în dezvoltarea regională.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 23 iulie curent a fost inclus proiectul  cu privire la aprobarea Programului Național de dezvoltare a orașelor-poli de creștere în Republica Moldova.

Salariații își vor putea îndeplini atribuțiile specifice ocupației, funcției sau meseriei pe care o deține în alt loc decât cel organizat de angajator, folosind inclusiv mijloace din domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor. Codul muncii este completat cu prevederi ce reglementează munca la distanță. Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative este publicată în Monitorul Oficial din 26 mai curent și a intrat în vigoare. Potrivit acesteia, salariații cu munca la distanță sunt cei care au încheiat un contract individual de muncă sau un acord suplimentar la contractul existent, care conțin clauze de muncă la distanță.

Începând cu 1 iulie 2020, vârsta de pensionare pentru judecători va fi stabilită la 50 de ani și 6 luni, atât pentru bărbați, cât și pentru femei. În fiecare an ulterior, vârsta de pensionare se va majora eșalonat, până la atingerea vârstei de 63 de ani. Ieri, 13 mai curent, Cabinetul de miniștri a aprobat proiectul de lege pentru modificarea art.32 din Legea 544/1995 cu privire la statutul judecătorului. Astfel, pentru judecători va fi stabilită vechimea în muncă generală de cel puţin 20 de ani şi 6 luni și vechimea în muncă în funcția de judecător de cel puțin 13 ani, necesare obținerii dreptului la pensie.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Salariații vor putea realiza atribuţiile specifice funcţiei pe care o deţin în afara locului de muncă organizat de angajator. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat un proiect de lege pentru modificarea Codului muncii, fiind propusă introducerea conceptului de muncă la distanță. Astfel, Codul muncii poate fi completat cu capitolul IX1 ce va reglementa acest tip de muncă. Potrivit proiectului, la distanță vor putea munci angajații care au încheiat un contract individual de muncă ce prevede posibilitatea prestării muncii la distanță sau au prevăzut această posibilitate printr-un acord suplimentar la contractul existent. Aceștia se bucură de toate drepturile și garanțiile recunoscute prin lege aplicabile salariaților al căror loc de muncă este organizat de angajator.

Guvernul a susținut proiectul de lege pentru modificarea art. 74 din Codul funciar nr. 828/1991 (Cod). Propunerile prevăd posibilitatea oferirii permisiunii de retragere temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau silvic pentru executarea lucrărilor de extragere, până la o adâncime de 5 m, a rocilor sedimentare, a celor neconsolidate, a argilei, a argilei nisipoase, a nisipului pentru construcția, reparația, modernizarea și extinderea drumurilor publice, a căilor ferate, a digurilor de protecție contra inundațiilor, pentru prevenirea, stoparea și lichidarea consecințelor proceselor geologice periculoase.

Conform legislației în vigoare, contribuabilii persoane fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător au obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) aferentă anului 2020 până la 30 aprilie inclusiv a anului curent.   Art.83 din Codul fiscal prevede că, dreptul de a prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit îl au toți contribuabilii. Însă obligația de a depune Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18) survine la persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător și care: - au obligații privind achitarea impozitului pe venit;

Serviciul Fiscal de Stat informează că a fost aprobat Regulamentul privind subvenționarea întreprinderilor și organizațiilor necomerciale, rezidente ale Republicii Moldova, care au instituit șomaj tehnic și/sau staționare urmare a situației epidemiologice (COVID-19). Ordinul nr.58 din 29 aprilie 2020 al Ministerului Finanțelor a fost publicat în MO pe data de 30 aprilie curent. Dreptul de subvenționare a implozitului pe venit și plăților obligatorii aferente indemnizației /plăților salariale achitate angajaților îl dețin întreprinderile şi organizaţiile necomerciale, rezidenţi ai Republicii Moldova, care au instituit şomaj tehnic şi/sau staţionare, conform prevederilor art.80 şi 801 din Codul muncii.

Ce documente trebuie întocmite pentru a recunoaște cheltuielile Gospodăriei țărănești suportate pentru alimentația zilierilor, dacă aceasta este pregatită la domiciliul fondatorului de către soția fondatorului? Conform art. 24 alin. (19) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor suportate și determinate de angajator pentru hrana organizată a angajaților (inclusiv celor suportate de către beneficiarii de lucrări pentru transportarea şi hrana lucrătorilor zilieri (art. 24 alin. (24) CF)) în modul stabilit de Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venit persoanelor juridice și persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător (Regulament) aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 693 din 11 iulie 2018.

Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită specialiștii în finanțe publice din cadrul autorităților publice centrale să participe la cursul de instruire online dedicat planificării bugetare, ce va avea loc în perioada 19 – 26 mai curent. Acesta va fi desfășurat de către CTIF, în regim de videoconferință, pe platforma Zoom.

Studiu de caz: Începând cu 17 martie 2020, întreprinderea a stabilit șomaj tehnic. Conform politicilor entității stabilite prin regulamentul intern, achitarea salariului se face în termen de 5 zile după luna de gestiune. Astfel, salariul pentru luna martie a fost calculat la 31 martie si achitat la 3 aprilie, iar pentru luna aprilie calcularea salariului și a indemnizațiilor a avut loc la 30 aprilie, cu achitarea la 4 mai. Obligațiile aferente impozitului pe venit, contribuțiilor obligatorii de asistență socială și primelor obligatorii de asistență medicală aferente salariului lunii martie au fost achitate în buget la data achitării salariului și a indemnizației, pentru luna aprilie plata se preconizează către data de 25 mai.

Guvernul a aprobat ieri, 3 iunie 2020, inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului-cadru de împrumut dintre Republica Moldova și Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei (CEB) pentru realizarea Proiectului „Răspuns de Urgență la COVID-19 şi Suport pentru Întreprinderile Micro, Mici și Mijlocii”.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din Codul fiscal, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă care se include în venitul brut.