Poate fi scutită de plata impozitului pe bunurile imobiliare persoana fizică care locuiește efectiv în bunul imobil pe care îl deține cu drept de proprietate, în condițiile în care nu își are înregistrat domiciliul la adresa amplasării acestuia? Ce set de documente urmează a fi prezentat de către contribuabil serviciului de colectare a impozitelor și taxelor locale din cadrul primăriei în raza de administrare a căreia este amplasat bunul imobil cu referință în vederea confirmării reședinței?  

Proiectul vine și cu propunerea de excludere din Legea nr. 1245/2002 cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei a obligativității agenţilor economici (indiferent de tipul de proprietate și forma de organizare juridică) să țină evidenţa militară a recruţilor şi rezerviştilor.

În Monitorul Oficial din 1 aprilie curent Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a publicat Ordinul nr. 57 din 29 martie 2022 pentru modificarea Ordinului nr. 68 din 25 martie 2021 cu privire la aprobarea unor modele de acte. În continuare publicăm documentul integral. În temeiul pct. 12 din Regulamentul privind acordarea de plăți directe per cap de animal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 836/2020 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2020, nr. 318, art. 992),

Agenția Națională Transport Auto informează operatorii de transport rutier referitor la valabilitatea autorizațiilor multilaterale și unitare destinate transportului rutier internațional de mărfuri și persoane pentru anul 2022.

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

Persoanele juridice și persoanele fizice care desfășoară activitate de întreprinzător (cu excepția gospodăriilor țărănești (de fermier)) achită impozitul funciar pentru terenurile neevaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării, la bugetele locale, conform amplasării terenurilor, după cum urmează:- pentru terenurile existente și/sau dobândite pînă la 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs – nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;- pentru terenurile dobândite după 25 septembrie a anului fiscal în curs – până la 25 martie a anului următor anului fiscal de gestiune.

Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat în 6 luni ale anului 2022 au constituit 27 mld. lei, fiind în creștere de 4,4267 mld. lei sau cu 19,6 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Are dreptul nerezidentul care desfășoară activitatea de întreprinzător prin intermediul reprezentanței permanente se aplice regimul special de impozitare pentru intreprinderile mici și mijlocii (4%)?

Șomerii înregistrați la subdiviziunile teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care dețin anumite competențe, vor putea beneficia de o nouă măsură oferită de ANOFM – certificarea cunoștințelor și a competențelor dobândite în contexte de educație nonformală și informală.

Veniturile reprezintă creșteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creșteri ale capitalului propriu, cu excepția creșterilor legate de contribuțiile proprietarilor. Venitul cuprinde numai afluxul global de avantaje economice obținute sau care urmează să fie obținute de entitate în conturile acesteia. Veniturile anticipate reprezintă sumele primite (calculate) în perioada de gestiune, dar care urmează a fi atribuite la veniturile curente ale perioadelor viitoare.

Specificul anului 2020, fiind determinat de situația epidemiologică atât la nivel național cât și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, impune noi adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Întreprinderea măsurilor complexe care rezultă din situația creată și care sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate continuă să fie o prioritate.   În acest sens, proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative aprobat de Guvernul Republicii Moldova în data de 30 noiembrie 2020 conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice. Cele mai semnificative schimbări conceptuale și sistemice de ordin fiscal și vamal propuse pentru consultări publice pentru anul 2021 sunt sistematizate și descrise în continuare.

Organele de control vor oferi suport businessului mic în cadrul controalelor prin elaborarea materialelor documentare și ghidurilor destinate informării privind drepturile și obligațiile organelor de control, ale persoanelor supuse controlului, procedurilor de îndrumare și control și altor acte, care vor fi publicate obligatoriu pe pagina web www.controale.gov.md.   Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de modificare a unor acte legislative (Legea prevenției), prin care se propune un mecanism de profilaxie/ prevenție contra unor posibile abuzuri din partea organelor de control aplicate micilor antreprenori.

Cabinetul de miniștri susține aplicarea scutirii de TVA fără drept de deducere a producției de carte electronică și/sau audio, a serviciilor de editare și serviciilor privind drepturile de autor și ale drepturilor conexe, oferind aviz pozitiv unei inițiative legislative în acest sens.   Amintim, la momentul de față Codul fiscal reglementează scutirea de TVA doar producția de carte și publicațiile periodice (cu excepţia celor cu caracter publicitar şi erotic) de la pozițiile tarifare 4901, 4902, 49030000, 490400000 și 4905, precum și serviciile de editare a producției de carte și a publicațiilor periodice, serviciile privind dreptul de autor și alte drepturi conexe utilizate la producția de carte.

Modificările recente la Regulamentul privind asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală de către organele vamale (HG nr. 915/2016), aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 577 din 27.07.2022 (publicat în „MO” din 12 august anul curent), vin să completeze Regulamentul dat cu prevederi care actualmente lipsesc, dar care rezultă din normele Codului vamal Cod, iar lipsa acestora creează dificultăți de procedură.

În conformitate cu modificările operate la art. 5 din Codul fiscal (CF) prin Legea nr. 257 din 16.12.2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020), începând cu 1 ianuarie 2021, noțiunile de reprezentanță permanentă și reprezentanța entității nerezidente au următorul conținut: pct. 15) din art. 5 al CF definește noțiunea de reprezentanţă permanentă ca loc fix de afaceri prin care nerezidentul desfășoară, integral sau parţial, activitate de întreprinzător în RM, fie direct, fie printr-un agent cu statut dependent, inclusiv:

Uniformizarea normelor legale din domeniul proprietății intelectuale cu referire la asigurarea respectării drepturilor și suplinirea listei de drepturi patrimoniale exclusive ale interpreților și altor subiecți ale drepturilor conexe, oferirea interpreților a posibilității de a obține o plată anuală suplimentară; stabilirea unor reguli unice pentru gestiunea colectivă a drepturilor de autor și celor conexe; limitarea comisionului de gestiune până la 30% etc. vor fi asigurate prin implementarea noii legi privind dreptul de autor și drepturile conexe, proiectul căreia este elaborat de Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) și a fost susținut de Guvern.

Legislația Republicii Moldova nu reglementează statutul cryptomonedei (monedă virtuală sau cryptovalută) și nu recunoaște aceste instrumente drept monede electronice de plată în sensul Legii nr 114/2012 privind serviciile de plată și moneda electronică.  Însă, în lipsa unor reglementări speciale vizavi de statutul cryptovalutei în Republica Moldova, aceasta (cryptovaluta) se califică drept o proprietate (un activ) a persoanei fizice care o deține.

Autoritățile propun ajustarea cadrului normativ național la prevederile Directivei UE privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar. Astfel, pe agenda ultimei ședințe a Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a fost inclus proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative (legea practicilor comerciale neloiale).   Ministerul Economiei propune completarea Legii nr. 231/2010 cu privire la comerțul interior cu un capitol ce va reglementa relațiile contractuale dintre furnizor și cumpărător la livrarea de produse agricole și alimentare, care se vor stabili prin contracte încheiate în scris, inclusiv în formă electronică, prin mijloace electronice sau la distanță, negociate în prealabil de către părți.

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Proiectul modificărilor la Legea nr.1260/2002 cu privire la avocatură  prevede o altă procedura de admitere în avocatură a procurorilor și judecătorilor și are drept scop consolidarea instituţii avocaturii, crearea unui sistem echitabil de administrare a justiţiei, care va garanta independenţa și calitatea profesională înaltă a avocaţilor. Documentul a obținut avizul pozitiv al Comisiei juridice, numiri și imunități a Parlamentului.   Astfel, judecătorii și procurorii care au decis să devină avocați și au o vechime în muncă de cel puțin zece ani, ar putea fi scutiți de efectuarea stagiului, însă nu și de examenul pentru admitere în profesie. Candidații la profesie vor trebui să facă și cel puțin 20 de ore de curs în materie de deontologie.