Statele din zona euro trebuie să înfiinţeze un buget comun, să fie pregătite să piardă într-un anumit grad controlul asupra bugetului şi să pună la comun resursele pentru a înfiinţa un program de asigurare în caz de nevoie şi obligaţiuni comune, se arată într-un raport publicat de economiştii Fondului Monetar Internaţional (FMI), transmit AP şi Bloomberg.

Criza financiara si economica nu a fost inca depasita, desi recesiunea nu a mai crescut in unele tari europene, se arata intr-un studiu al GfK numit Climatul de consum Europa. Acesta ofera o privire de ansamblu asupra evolutiei asteptarilor privind starea economica, veniturile si dorinta de cumparare in randul consumatorilor din 12 tari europene. Oficialii europeni inca isi mai fac probleme in legatura cu criza, astfel ca, aderarea Croatiei la UE pe 1 iulie aproape ca nu a fost mentionata. Dezbaterile se ocupa din ce in ce mai mult de modul de reducere a muntilor masivi de datorii. Asupra acestei probleme, pana acum au existat doua pareri destul de diferite si ireconciliabile.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

IMM din Republica Moldova percep accesul la finanţare drept principalul obstacol care tergiversează dezvoltarea sectorului. Această constrîngere derivă, în mare parte, din cauza cerinţelor înalte de gaj solicitate de instituţiile financiare. Astfel, întreprinderile mici şi mijlocii se văd constrînse, mai degrabă, să recurgă la finanţări din partea familiei, prietenilor sau la credite comerciale pe termen scurt, decît să se adreseze la organizaţii specializate. Pentru eliminarea distorsiunilor pieţei, cînd un agent economic are nevoie de bani, dar nu dispune de suficiente garanţii, iar o instituţie financiară deţine resurse financiare, dar nu le investeşte pentru că nu are încredere în debitor, sunt create şi activează Fondurile de Garantare a Creditelor. Fondul de garantare de stat a creditelor (FGC), gestionat de Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului IMM (ODIMM) reprezintă un instrument de stat de îmbunătăţire a accesului la finanţe pentru micii antreprenori, care dispun de suficiente capacităţi de rambursare a unui credit, dar, din lipsa unui gaj acceptabil de bancă, nu îl pot obţine.

„Controlul fiscal are drept scop verificarea modului în care contribuabilul respectă legislaţia fiscală într-o anumită perioadă sau în cîteva perioade fiscale” (Codul Fiscal, Titlul V, art. 214). Încălcarea prevederilor legislaţiei în vigoare poate fi produsă inconştient, drept consecinţă a unei interpretări subiective şi eronate a legislaţiei şi, repsectiv, aplicarea ei neconformă, şi în cazul dat este valabilă expresia – necunoaşterea legii nu exonerează de răspundere. În unele cazuri însă, încălcările respective sunt bine „planificate”, fiind parte componentă a unei strategii complexe privind stabilirea modalităţii de camuflare a surselor de venit, obiectelor impozabile. Oricare ar constitui motivul producerii încălcării, este binevenit de a cunoaşte iniţial răspunderea stabilită de către legiuitor pentru aceasta, astfel încît chiar dacă tentaţia de a purcede la careva ilegalităţi este destul de mare, de a stabili iniţial un raport între avantje şi consecinţe.