Până la data de 19 mai curent, subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au înregistrat 30867 șomeri. Astfel, timp de o săptămână, încă 2484 de persoane au obținut statutul respectiv, la 11 mai în baza de date a ANOFM fiind înregistrați 28383 șomeri. Cel mai mare număr al persoanelor în căutarea unui loc de muncă este în Chișinău, Bălți, Ocnița, Drochia, Ungheni, UTA Găgăuzia și Fălești.

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

Contractele individuale de muncă, contractele colective de muncă și convenţiile colective pot stabili pentru salariaţi drepturi și garanţii de muncă suplimentare la cele prevăzute de legislaţia muncii. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la convenţiile colective de nivel naţional, ramural, teritorial. Toate condiţiile contractelor individuale de muncă, contractelor colective de muncă și convenţiilor colective, care înrăutăţesc situaţia salariaţilor în comparaţie cu legislaţia muncii, sunt nule și nu produc efecte juridice.

În conformitate cu art. 92 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), impozitul reţinut conform art. 6918 și art. 88–91 din CF se achită la buget de către persoana care a efectuat reţinerea până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plățile. Dările de seamă privind impozitul pe venit, privind primele de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reţinute și contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate se prezintă de către plătitorii veniturilor Serviciului Fiscal de Stat până la data de 25 a lunii următoare lunii în care au fost efectuate plăţile.

Biroul Național de Statistică comunică că, în luna mai 2020 comparativ cu aceeași perioada a anului 2019, industria alimentară per ansamblu a înregistrat o creștere a producției industriale cu 13,5% (ceea ce a generat creșterea indicelui general pe total industrie cu 2,7%). Creșteri substanțiale s-au înregistrat la activitățile: fabricarea uleiurilor și grăsimilor vegetale și animale – de 4,5 ori (motivând creșterea pe total industrie cu 4,1%); fabricarea produselor de morărit, a amidonului și produselor din amidon – cu 20,0% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); prelucrarea și conservarea peștelui, crustaceelor și moluștelor – cu 14,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,1%); producția, prelucrarea și conservarea cărnii și a produselor din carne – cu 2,3% (motivând creșterea pe total industrie cu 0,2%) etc.

Identificarea activelor de capital este necesară în scopul determinării corecte a obligațiilor fiscale la înstrăinarea acestora, adică la calcularea și declararea în modul cuvenit a impozitului pe venit, precum și în scopul îndeplinirii corecte a obligațiilor de reținere a impozitului la sursa de plată de către subiecții prevăzuți la art.90 alin.(1) din Codul Fiscal. Uneori însă este dificil de a stabili dacă anumite bunuri pot fi clasificate ca active de capital în sensul prevederilor legislației în vigoare, sau care sunt condițiile de atribuire a proprietății în categoria activelor de capital.

Articolul 96 din Codul fiscal stabilește următoarele cote ale TVA:            a) cota-standard – în mărime de 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi a livrărilor efectuate pe teritoriul Republicii Moldova;          b) cote reduse în mărime de: 

Hotărârea cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate libere de către Comisia pentru Situații Excepționale  este publicată în Monitorul Oficial de astăzi, 5 iunie 2020. Astfel, potrivit Hotărârii, bugetarii vor  recupera  12 zile declarate libere în perioada stării de urgență în următoarele zile: 13 iunie, 27 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 15 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie, 31 octombrie și 14 noiembrie.

Conform prevederilor art. 2162 alin. (1) din Codul civil, moştenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moştenirea) către una sau mai multe persoane (moştenitori). Potrivit art. 2162 alin. (4) din Codul civil, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului trec la moştenitor.

Utilizarea și comercializarea pungilor și a veselei din plastic vor fi sancționate cu amenzi de până la 4500 lei pentru persoanele fizice și de până la 12000 lei pentru persoanele juridice. În cadrul ședinței din 13 februarie 2020, Parlamentul a aprobat în lectură finală proiectul de lege ce prevede modificarea și completarea Codului contravențional. Astfel, utilizarea/comercializarea pungilor de transport fabricate din plastic, cu sau fără mâner, cu grosimea peretelui egală sau mai mare de 50 de microni, furnizate consumatorilor la punctele de vânzare de bunuri, a pungilor din plastic subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 50 de microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj și a pungilor din plastic foarte subțire, cu grosimea peretelui mai mică de 15 microni, cu excepția celor care sunt utilizate ca ambalaj, se va sancționa cu amendă între 60-90 UC aplicată persoanei fizice

Se admite ca, în contractul colectiv de muncă sau în contractul individual de muncă, să fie prevăzută posibilitatea de a compensa orele de muncă suplimentară cu ore libere, cu acordul scris al părților. În acest caz, orele libere vor fi acordate în decurs de până la 30 de zile de la prestarea muncii suplimentare.   În ședința Legislativului din 9 iulie 2020 au fost operate modificări în circa 20 de articole din Codului muncii (CM), fiind votate în lectură finală trei proiecte de lege în acest sens.  

Care organizații nu dețin obligația de a reține impozitul pe venit din mijloacele bănești donate (ajutoarele acordate) persoanelor fizice-cetățeni?  

În anul 2019, indicele preţurilor producătorului la produsele agricole a constituit 103,8% faţă de anul 2018, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, la produsele vegetale a fost înregistrată majorarea preţurilor producătorului la cartofi – cu 31,6%, fructe și pomușoare de cultură – cu 17,1%, tutun – cu 16,3%, sfeclă de zahăr – cu 14,4%, rapița – cu 11,7%, legume – cu 12,7%. Totodată, au scăzut preţurile de vânzare la secară – cu 13,8%, soia – cu 11,0%, struguri și orz – cu câte 5,3%. La produsele animaliere au crescut preţurile la vite şi păsări – cu 13,1% și lapte – cu 3,6%, dar au scăzut preţurile de vânzare la bovine (în masa vie) – cu 7,5% și ouă – cu 5,0%.

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

În primele trei luni ale anului curent, producţia globală agricolă în gospodăriile de toate categoriile a constituit în preţuri curente 1723 mil. lei, cu 2,4% mai mult decât în perioada similară a anului 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. Majorarea producţiei agricole a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 2,6%, căreia i-a revenit circa 99% din volumul total al producţiei agricole.

Conform art. 3 alin. (1) din Legea nr. 166 din 21 septembrie 2017

Cum va fi reflectat în bonul fiscal diferenţa dintre costul marfii procurate şi valoarea nominală a tichetului de masă (atât cea care o depăşeşte cât şi cea mai mică)? În cazul în care valoarea cumpărăturii depășește valoarea nominală a tichetului de masă, cumpărătorul va fi obligat să achite diferența cu numerar sau card bancar. În bonul fiscal emis de către comerciant vor fi prezentate valoarea cumpărăturii (per item și total) și suma achitată cu fiecare mijloc de plată.

Entitatea are intenția să achite în avans persoanelor fizice (luna mai-iunie) pentru struguri (producţie agricolă), care vor fi recoltaţi în perioada septembrie-octombrie. Cum va avea loc reflectarea corecta a acestor plăți în contabilitate? Se reţin 5% şi se întocmește un act de achiziţie?

Contabilitatea activităților auxiliare În componența activităților auxiliare la entitățile cu activitate extractivă pot fi incluse: • secția de reparație a mijloacelor fixe (subcontul 8121); • transportul auto (subcontul 8122); • asigurarea cu energie electrică (subcontul 8123); • întreținerea și exploatarea buldozerelor (subcontul 8124); • întreținerea și exploatarea compresoarelor (subcontul 8125) etc.

Domeniile supuse evaluării naționale a riscurilor în partea ce ține de finanțarea terorismului vor fi extinse. Autoritățile intenționează să aplice sancțiuni proporționale și disuasive în cazurile depistării încălcărilor legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor. Acțiunile sunt incluse în planul de acțiuni privind implementarea Strategiei naționale pentru domeniul respectiv pentru anii 2020-2024. Proiectul Strategiei și a planului de acțiuni este propus spre consultări publice de către Ministerul Justiției. Planul conține circa 80 de acțiuni ce vor fi implementate în limitele alocaţiilor bugetare aprobate, precum şi din accesarea asistenţei oferite de organizaţiile internaţionale.