Conform art.35 din Codul vamal nr.1149-XIV din 20.07.2000, în cazul în care mărfurile sînt puse în liberă circulaţie cu acordarea de facilităţi fiscale şi vamale pe motivul destinaţiei lor finale, acestea rămîn sub supraveghere vamală.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Conform art.113 alin. (3) din Codul fiscal, în momentul anulării înregistrării contribuabilului TVA, el se consideră ca subiect care a efectuat o livrare impozabilă a stocurilor sale de mărfuri şi a mijloacelor fixe pentru care, la momentul procurării lor, TVA a fost dedusă şi trebuie să achite datoria la TVA pentru această livrare. Valoarea impozabilă a livrării respective se consideră valoarea ei de piaţă, iar pentru activele supuse amortizării – valoarea cea mai mare dintre valoarea contabilă şi valoarea de piaţă.

În conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Începând cu 1 ianuarie 2019, amortizarea mijloacelor fixe se calculează în mod obligatoriu după metoda liniară. Modul de trecere de la metoda valorii rămase la metoda nouă este reglementată de prevederile art. 261 din Codul fiscal. Deoarece în adresa publicației au parvenit mai multe întrebări ce țin de aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, vă reamintim că, în ediția din februarie a revistei Monitorul fiscal a fost publicat articolul intitulat „Использование линейного метода начисления амортизации в целях налогообложения”, autorul căruia este inspectorul principal din Direcția asistență contribuabili de SFS, Galina Șpac. Reiterăm că toate publicațiile din revista noastră reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

1. (29.1.1.23) Se impozitează, oare, veniturile sub formă de dobînzi aferente depozitelor bancare primite de către agentul economic? 2. (29.1.5.12) Se consideră activ de capital proprietatea imobiliară pe care s-a calculat amortizarea?

Rezervele reprezintă, în principiu, beneficii capitalizate în mod durabil de entitate până la aprobarea unei decizii. Rezervele reprezintă componente ale capitalului propriu sub formă de capital de rezervă (rezerve stabilite de legislație), rezerve statutare (rezerve prevăzute de statut) și alte rezerve, cu excepția rezervelor din reevaluare, care constituie surplusul de reevaluare stabilit în urma reevaluării imobilizărilor corporale efectuate conform Standardului național de contabilitate (SNC) „Imobilizări necorporale și corporale”. În funcție de conținutul economic rezervele se împart în:

Entitatea a încheiat contract cu o companie de prestare a serviciilor de pază şi antiincendiu. Valoarea «Instalarea sistemei de semanlizare pază şi antiincendiu» constituie: serv 1*34038.67 lei, inclusiv TVA. Cum se reflectă la intrări această operaţiune, atât în scopuri financiare cât şi fiscale? Potrivit Catalogului mijloacelor fixe, în ce grupă se include, care este durata de functionare utilă?

Agentul economic a procurat un imobil cu patru etaje, cu scopul de a-l da în locațiune. Ulterior, primele trei etaje au fost date în locațiune, iar ultimul etaj, din lipsa de locatari, a fost vândut altui agent economic. Dat fiind faptul că etajul vândul din imobilul menționat nu a fost utilizat în activitatea de întreprinzător, se va considera acesta ca activ de capital?

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Potrivit art.261 alin.(10) din Codul fiscal, atribuirea cheltuielilor/costurilor ulterioare aferente reparaţiei sau dezvoltării la cheltuieli curente sau la cheltuieli care urmează a fi capitalizate se efectuează în conformitate cu Standardele Naţionale de Contabilitate sau ale IFRS. Cheltuielile aferente întreţinerii, asistenţei tehnice nu reprezintă cheltuieli de reparaţie şi se atribuie la cheltuieli curente.

Conform prevederilor art. 22 alin. (1) și (4) din Codul fiscal, nu se recunoaște venitul la înlocuirea proprietății cu o proprietate de același tip în cazul pierderii ei forțate. Proprietatea de înlocuire se consideră de același tip atunci cînd ea are aceleași însușiri sau este de aceeași natură ca și proprietatea înlocuită (indiferent de faptul dacă este sau nu o proprietate de același nivel sau calitate).

În baza art.7 alin.(5) al Legii cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016, rezidenţii parcului care sunt definiți în art.2 al legii, ţin contabilitatea, întocmesc şi prezintă situaţii financiare, rapoarte, dări de seamă şi declaraţii în modul stabilit de legislaţia în vigoare.

Serviciul Fiscal de Stat continuă prezentarea conceptului Sistemului Informațional Automatizat „Registrul electronic al angajaților”. Ieri aceasta a fost oferită reprezentanților asociațiilor de business. După cum a menționat directorul SFS, Serghei Pușcuța, sistemul vine în schimbul carnetelor de muncă și va conține tot volumul de informații ce ține de circuitul raporturilor de muncă. Toate relațiile de muncă trebuie să fie aici. Vă asigurăm că nicio informație suplimentară în afară de cele care acum se raportează nu va fi introdusă în Registru, a afirmat directorul SFS.

O sursă importantă de informare pentru luarea deciziilor manageriale de orice nivel sunt rapoartele financiare, pentru întocmirea cărora în art. 6 din Legea contabilității nr. 113/20071 (Legea nr. 113/2007) sunt stipulate cerințele calitative: inteligibilitatea, relevanța, credibilitatea, comparabilitatea.   Pentru îndeplinirea acestor cerințe, este necesar ca managementul organizațional să asigure funcționalitatea permanentă a metodelor și procedeelor manageriale, care asigură calitatea informațiilor prezentate de contabilitate în rapoartele financiare. În acest articol ne-am propus să dezvăluim unul din procedeele importante ale managementului - inventarierea patrimoniului public din cadrul autorităților și instituțiilor bugetare. Vom examina următoarele aspecte:

Se va calcula amortizarea în scopuri fiscale pentru activele primite în gestiune economică?

Capitolul I Capitolul I, partea a II-a Capitolul II Capitolul III

Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul ordinului cu privire la aprobarea modificărilor la Ordinul MF nr. 119 din 6 august 2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile. Potrivit notei informative, aprobarea modificărilor propuse va ajusta conturile contabile existente, precum și va îmbunătăți aplicarea corectă a prevederilor SNC prin introducerea unor conturi contabile noi și ajustarea celor existente. Amintim că, pe data de 22 martie 2019, în MO nr.101-107, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 48 din 12 martie curent cu privire la modificarea Ordinului nr.118/2013 al aceleiași autorități, prin care au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate.

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.