După oamenii de afaceri din Germania a venit rândul populaţiei să înceapă să-şi piardă foarte rapid încrederea în economie, semn că principala putere economică a Europei este afectată de conflictele geopolitice, iar acest lucru va avea cu siguranţă repercusiuni şi asupra României, care-şi trimite cea mai mare parte din exporturi pe piaţa germană.

Pentru că statele din zona euro, abia ieşite din recesiune şi pândite deja de alta, îşi ghidează revenirea după interesul economic propriu sau chiar politic şi nu după cel colectiv, Banca Centrală Europeană a ajuns singura autoritate cu puterea de a acţiona decisiv pentru protejarea uneia dintre cele mai mari şi mai dezvoltate economii din lume. Pieţele aşteaptă cu sufletul la gură orice indiciu privind următorul pas al BCE, care ar putea fi făcut chiar săptămâna viitoare.

Pînă la sfîrşitul anului 2016 punctele vamale de trecere Săiţi, Copceac, Cosăuţi, Vasilcău, Medeleni şi Cahul vor fi dotate cu echipament modern din resursele SUA.

Cancelarul Germaniei Angela Merkel repro­şea­ză Italiei şi Franţei că au încălcat regulile fiscale pe care singure s-au angajat să le respecte şi că astfel au contribuit la frânarea redresării economice din zona euro, în timp ce economişti de top dau vina chiar pe sistemul de austeritate promovat de Merkel pentru rata ridicată a şomajului şi creşterea anemică din regiune, scrie The Guardian.

Cele mai mari economii ale Uniunii Europene, Germania, Franţa şi Marea Britanie, au luat-o fiecare în direcţii total diferite, ceea ce subliniază lipsa de coordonare în ceea ce se vrea a fi cel mai ambiţios proiect de uniune economică din lume şi un semnal de atenţionare pentru economiile, precum cea a României, care-şi trimit cele mai multe exporturi pe piaţa comunitară. Vestea reducerii cu 4% a producţiei industriale din Germania în august, cea mai abruptă scădere de după criză şi mai gravă decât cele mai pesimiste estimări ale analiştilor, s-a resimţit pe bursele europene şi amplifică temerile că economia germană, motorul de creştere economică al Europei, va începe să dea rateuri.

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Miniştrii de Finanţe ai Uniunii Europene au discutat sâmbătă soluţii pentru finanţarea economiei comunitare cu sume de ordinul miliardelor de euro fără să crească datoriile, ei analizând opţiuni de la crearea unei pieţe de capital pan-europene până la înfiinţarea unui fond uriaş de investiţii. Pe fondul redresării economice fragile din cea mai gravă criză financiară din ultima generaţie, miniştrii de Finanţe au însărcinat Comisia Europeană şi Banca Europeană de Investiţii (BEI) să redacteze o listă de proiecte care să creeze creştere şi să decidă cum să fie finanţate, relatează Reuters.

Până nu de mult, marile economii emer­gente erau motoare de creştere ale eco­nomiei mondiale şi puncte fier­binţi pen­tru investiţiile internaţionale. Astăzi, aceste motoare sunt blocate, iar in­ves­titorii vorbesc despre un deceniu pierdut pentru câştigurile lor. Cei pesimişti se aşteaptă la încă patru-cinci ani dificili. Bursa de acţiuni chineză este în cădere liberă din iunie, suferind o corecţie de 30% după ce în cele 12 luni anterioare a avansat cu 150%.

Germania, principalul partener comercial al Estului, a avut un rol important în performanţa economică a ţărilor europene din perioada ianuarie-martie când a compensat stagnarea Franţei şi declinul Italiei, următoarele două cele mai puternice ţări din regiune. Datele anunţate de Eurostat, biroul de statistică al Uniunii Europene, pentru trimestrul al doilea arată de data aceasta că economia Germaniei a scăzut, Italia este în recesiune, iar Franţa stagnează deja de două trimeste, astfel că toată zona euro se confruntă cu o frânare a creşterii economice.

Autorităţile solicită plata taxei hoteliere nu doar pe noaptea de cazare, ci şi pe micul dejun inclus în oferte, ceea ce face ca impozitul să crească cu 20%, afectând profitabilitatea sectorului, susţine Radu Enache, preşedintele FIHR, dar Ministerul Finanţelor precizează că încă analizează situaţia. "În România anului 2014, la aproape şase ani de la începerea crizei economice mondiale, industria hoteliera subzistă cu mare greutate. O industrie care a fost atât de lovită de criză în 2009, pierzând aproape 25% din cifra de afaceri anuală, care nici până acum nu a fost recuperată, a fost lovită în plus de minunaţii noştri guvernanţi, în 2010, prin majorarea TVA-ului (in condiţiile în care în alte ţări din UE a fost instantaneu scăzută) la restaurante şi evenimente", a spus Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

În conditiile in care marile burse sunt in zona maximelor istorice, cu mult peste varfurile din 2008, specialistii Tradeville prezinta posibilele scenarii dupa momentul in care Rezerva Federala din SUA va retrage stimulentele actuale si va majora dobanda-cheie. Indicii principali de pe Wall Street se situeaza in prezent cu circa 2% sub maximele istorice atinse in luna septembrie, in timp ce indicii burselor din Londra, Frankfurt si Paris sunt cu 3-%-5% sub nivelurile record.

Cele mai mari patru bănci elene, National Bank of Greece, Piraeus Bank, Eurobank Ergasias şi Alpha Bank, nu vor avea probleme să acopere un eventual deficit de capital descoperit în testele de stres ale BCE, a declarat şeful fondului pentru stabilitate financiară, Anastasia Sakellariou. Banca Centrală Europeană (BCE) efectuează teste de stres în care evaluează calitatea activelor celor mai importante 128 de bănci din zona euro, precum şi capacitatea acestora de a rezista la noi crize.

Într-un editorial pentru Financial Times jurnalistul economic Wolfgang Münchau demontează ideea Bundesbank că prin majorări salariale s-ar revigora cererea internă a Germaniei şi s-ar rezolva astfel o parte din problemele celei mai mari economii europene şi ale zonei euro şi propune în schimb mai multă relaxare monetară şi suspendarea pactului fiscal, cel prin care statele europene s-au obligat să respecte o disciplină bugetară strictă.

Grecia, epicentrul crizei datoriilor de stat în urmă cu patru ani, va încerca în acest an să atragă finanţare de pe pieţe pentru a evita un nou bailout, încurajată de evoluţiile pozitive din Europa şi de scăderea costurilor de finanţare pentru statele de la periferia zonei euro. Ministrul elen al Finanţelor, Iannis Stournaras, a afirmat că guvernul va reveni pe pieţele financiare în acest an pentru a acoperi o parte din necesarul de finanţare, evitând astfel cel de-al treilea pachet de bailout.

Argentina a intrat în default pentru a doua oară, după ce planurile de redresare a situaţiei economice din ţară au eşuat, guvernul neputând să plătească sumele datorate creditorilor, anunţă agenţia internaţională Standandard & Poor’s, potrivit Bloomberg. Una dintre problemele imediate care ar putea lovi şi mai puternic Argentina, deja afectată de criza din ţară, ar fi ca investitorii să ceară plata imediată a celor 29 miliarde de dolari din obligaţiuni.

Crizele financiare au o frecvenţă de apariţie de o dată la şapte ani, iar de la izbucnirea celei mai recente au trecut exact şapte ani, o perioadă în care s-au acumulat tensiuni şi riscuri care ar putea pune în pericol dacă nu economia globală, atunci economii regionale.

Prim-ministrul Iurie Leancă a anunțat astăzi, după întrevederea cu producătorii de fructe și legume și cu procesatorii, că Guvernul a elaborat un set de măsuri pentru susținerea sectorului agricol. Astfel, urmează să fie identificat mecanismul pentru a oferi compensații fermierilor afectați de prețurile în scădere pentru fructele timpurii.

Românii cheltuie pentru sănătate doar 3% din bugetul lunar, mai puţin decât pe băuturi alcoolice şi tutun. Cele mai mici sume sunt alocate pentru educaţie, respectiv 1% din buget, în contextul în care alimentele, chiria, utilităţile şi carburanţii mănâncă peste 60% din banii populaţiei. Un român cheltuie lunar pe mân­care şi băuturi non-alcoolice circa 100 de euro, respectiv 28% din venitul său, în timp ce un polonez alocă pentru aceste cheltuieli 92 de euro, ceea ce înseamnă doar 14% din salariul mediu net lunar.

Impozitul unic în agricultură (IUA), de 294 ruble ($22), introdus în Transnistria din 2004, va continua să fie aplicat, potrivit unui proiect de lege aprobat în prima lectură miercuri, spre sfârșitul sesiunii de primăvară-vară a Sovietului Suprem (SS) al autoproclamatei RMN. Potrivit agenţiei „INFOTAG”, IUA a fost introdus pentru susţinerea ramurii în perioada de criză şi a înlocuit trei tipuri de taxe pentru ţărani – impozitul funciar, impozitul unic în agricultură şi impozitul pentru întreţinerea fondului locativ.

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a anunţat luni că a adăugat Danemarca, Finlanda, Norvegia şi Polonia pe lista ţărilor ale căror sectoare financiare trebuie să fie supuse unor controale regulate, în încercarea de a evita repetarea unei crize financiare globale. În 2010, FMI a identificat 25 de state pentru care evaluarea sectoarelor lor financiare va fi obligatorie. Aceste evaluări au avut un caracter facultativ înaintea crizei financiare din 2008-2009, care a demonstrat cât de rapid problemele financiare dintr-o ţară se pot extinde şi în statele vecine precum şi în restul lumii.