Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

(28.17.1) Ce cote sînt stabilite pentru livrările de mărfuri (servicii, lucrări)? (28.21.18) Care este modalitatea de deducere a TVA în baza facturii fiscale primite într-o altă perioadă fiscală, decât data eliberării acesteia?

Potrivit reglementărilor contabile, la data raportării, poate fi necesară efectuarea operaţiunilor de depreciere pentru prezentarea stocurilor în situaţiile financiare la valoarea realizabilă netă, care nu depăşește valoarea contabilă a acestora

Entitatea plătitoare de TVA a procurat un bun imobil – proprietate a unei întreprinderi înregistrate în calitate de plătitori de TVA declarate în proces de insolvabilitate. Furnizorul imobilului a eliberat factură fiscală pe livrarea în cauză fără mențiunea „taxare inversă”. Are oare dreptul cumpărătorul la calcularea de sine stătătoare și achitarea TVA, dar și dreptul la deducere a sumei TVA aferent procurării imobilului respectiv în baza facturii fiscale care nu conține această mențiune?  

Restituirea TVA la investiţii (cheltuieli) capitale este reglementată de art.art.1011 din Codul fiscal1.  De asemenea, potrivit modificărilor operate la art.93 pct.18) din CF prin Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative, în vigoare din 1 ianuarie 2021 (cu unele excepţii  prevăzute la art.LV al Legii), investiţii (cheltuieli) capitale reprezintă costuri şi cheltuieli suportate de către agentul economic în legătură cu reparaţia capitală, crearea şi/sau procurarea mijloacelor fixe şi a imobilizărilor necorporale destinate utilizării în procesul de producţie (prestare servicii/executare lucrări), care nu se reflectă în rezultatele perioadei curente, dar urmează a fi atribuite la majorarea valorii mijloacelor fixe şi imobilizărilor necorporale.

Opțiuni: - mijloacele fixe cuprind imobilizări corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală (de exemplu, pentru anul 2024 – 12 000 lei, art. 261 al Codului fiscal ), (pct. 4 al Standardului Național de Contabilitate

INTRODUCERE Precizări prealabile. Așa cum relatam în articolul introductiv din luna august 20181, în 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectura a doua proiectul de lege privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative, stabilind data de intrare în vigoare la 1 ianuarie 20192. După redactarea proiectului adoptat a fost, însă, necesară aprobarea acestuia în lectură finală. Astfel, la 15 noiembrie 2018, Parlamentul a adoptat în a treia lectură, finală, Legea privind modernizarea Codului civil și modificarea unor acte legislative nr. 133 (în continuare „Legea de modernizare”).

Prin contractul de locațiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosință şi posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie (art. 1251 din Codul civil). Contractul de locațiune a unui bun imobil sau mobil dintre persoanele juridice şi persoanele fizice

În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 124 din 15.03.2019 cu privire la aprobarea listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-factura). Reamintim că, conform prevederilor art.117 alin.(11 ) din Codul fiscal, începând cu 1 ianuarie 2018, subiecţii impozabili incluşi în lista privind utilizarea obligatorie a facturii fiscale electronice, aprobată de SFS, la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării, sunt obligaţi să prezinte cumpărătorului pentru livrarea în cauză factura fiscală electronică.

Într-o tranzacție pe picior de egalitate — unde cumpărătorul şi vânzătorul nu au nici un drept de proprietate sau control unul fată de altul, dar sunt motivați de interesul propriu de a-şi mări profitul — prețul negociat reprezintă valoarea de piață a bunurilor. Pe de altă parte, tranzacțiile cu părțile afiliate (interdependente, legate) nu au loc pe deplin în condiții de concurență şi, prin urmare, prețul părților poate fi determinat având la bază şi alte scopuri decât cele de piață.

Valoarea impozabilă a serviciilor prestate prin intermediul rețelelor electronice de către subiecții impozabili cu TVA nerezidenți reprezintă valoarea achitată de către cumpărători (fără T.V.A.). Mărimea taxei pe valoarea adăugată se include în preț și cota ei constituie 16,67%.

Poate o reprezentanță permanentă a unei societăți nerezidente în Republica Moldova să emită facturi fiscale pe teritoriul Republicii Moldova, cu indicarea în factură a rechizitelor bancare ale societății mamă (nerezidentă)? Poate societatea nerezidentă să încaseze plata pentru serviciile prestate de către reprezentanța permanentă pe teritoriul Republicii Moldova?

În luna noiembrie 2015, între persoana fizică E. în calitate de vânzător, „Z. ” LTD în calitate de cumpărător și SRL „R.G.” în calitate de intermediar, a fost încheiat un antecontract de vânzare–cumpărare, asigurat prin arvună în sumă de 1000 de euro. Părțile s-au obligat pe viitor să încheie un contract de vânzare-cumpărare a bunului imobil – apartamentul X, în condițiile și modul stabilite de antecontractul menţionat. Totodată, conform contractului prealabil de vânzare-cumpărare enunțat, a fost stabilit că, în cazul neexecutării acestui contract de către cumpărător, suma arvunei nu se va restitui acestuia și va rămâne la vânzător ca penalitate în mărimea arvunei. În caz de neexecutare a acestui contract de către vânzător, acesta era obligat să restituie cumpărătorului în termen de 3 zile suma arvunei în mărime dublă.

Noua versiunea a portalului MTender a fost lansată la data de 1 iunie curent de către Instituția Publică „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (I.P. „CTIF”), în calitatea sa de operator tehnico-tehnologic. Actualizarea portalului va contribui la creșterea transparenței achizițiilor publice electronice din Republica Moldova.   Versiunea actualizată a portalului www.mtender.gov.md permite o navigare ușoară pe pagina ghișeului unic și completează instrumentele funcționale dedicate utilizatorilor. Totodată, soluția actualizată oferă fiecărui cetățean posibilitatea să acceseze sistemul şi să vizualizeze orice achiziție efectuată de o anumită instituție și de pe orice platformă electronică.

La etapa actuală atestăm o dezvoltare vertiginoasă a tehnologiilor avansate, a domeniului de utilizare a acestora, precum și a instrumentelor de plată. Ritmul accelerat al progresului tehnologic, deseori, creează probleme autorităților, care nu reușesc să adapteze legislația pentru realitatea economică, lăsând astfel lacune, semne de întrebare și spațiu de interpretare. Actualmente companiile din domeniul tehnologiilor informaționale dezvoltă produse și servicii IT pe care tind să le comercializeze în mod rapid, eficient și cu costuri cât mai reduse.

Potrivit art. 96 lit.b) din Codul fiscal (CF) în redacția Legii nr.229 din 1 noiembrie 2018 (în vigoare din 30 noiembrie 2018), se aplică cota redusă a TVA în mărime de 10% la: — serviciile de cazare, indiferent de categoria de confort, în hotel, hotel-apartament, motel, vilă turistică, bungalou, pensiune turistică, pensiune agroturistică, camping, sat de vacanţă sau tabără de vacanţă, prestate de către agenţii economici a căror activitate se atribuie la secţiunea I a CAEM; — produsele alimentare, băuturi, cu excepţia mărfurilor supuse accizelor, livrate de către agenţii economici în cadrul desfăşurării activităţilor de cazare şi/sau alimentaţie publică conform secţiunii I a CAEM.

Achitarea sau beneficierea de dobânzi necesită o abordare corectă din punct de vedere al fiscalității, astfel încât contribuabilii, fie că sunt persoane fizice sau juridice, fie că achită sau primesc o dobândă să se asigure că acționează corect la determinarea obligațiilor lor fiscale. Până a trece la examinarea aspectelor fiscale aferente achitării/beneficierii de dobânzi, vom analiza relațiile civile care sunt purtătoare sau generatoare de dobânzi.

În ce cazuri se întocmește de către entitatea formularul tipizat de document primar cu regim special „Avizul de însoțire a mărfii”? Poate entitatea să utilizeze documentul primar cu regim special „Avizul de însoțire a mărfii” la transportarea activelor în cadrul entităţii dezintegrate din punct de vedere teritorial?

Prin contractul de arendă, o parte (arendator) se obligă să dea celeilalte părți (arendaș) un teren agricol și/sau alte bunuri agricole în posesie și folosință pe o durată determinată, iar aceasta se obligă să efectueze plata de arendă. Prin bunuri agricole – conform art.1288 alin (2) din Codul Civil,