Cabinetul de miniștri a susținut Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020, elaborat de către Cancelaria de Stat în baza propunerilor parvenite de la ministere și alte autorități administrative centrale. Documentul se bazează pe obiectivele din Programul de activitate al Guvernului, în care sunt stabilite autoritățile responsabile de executarea acțiunilor, termenele de realizare, indicatorii de progres. Acțiunile propuse vizează toate domeniile de competenţă ale Executivului. Un capitol aparte din Program include acțiunile ce țin de Politicile fiscale și administrare fiscală. În primul rând, este pusă sarcina consolidării finanțelor publice și stimulării activității agenților economici prin modificarea unor acte legislative, ținând cont de obiectivele politicii fiscale pentru anul 2020.

Procesul de elaborare a politicii fiscale și vamale pentru anul 2020 a fost încheiat prin adoptarea Legii nr. 171/2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Legea nr. 171/2019). Elaborarea și aprobarea proiectului de Lege nr. 171/2019 a fost ghidată de câteva aspecte importante, și anume: • stabilirea unor reguli clare de impozitare bazate pe simplitate în procesul de calculare și achitare a impozitelor și taxelor; • asigurarea unei previzibilități a politicii fiscale și crearea unui mediu investițional atractiv; • stimularea proceselor economice; • extinderea bazei fiscale.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

În condițiile în care activitatea unei întreprinderi de stat (ÎS), ca și a oricărei alte entități comerciale, este nemijlocit legată și reprezintă o parte din economia unei țări, achizițiile efectuate de către aceasta au un rol foarte important, întrucât prin intermediul lor:   trebuie să fie asigurată utilizarea eficientă a banilor publici, astfel încât să existe un raport optim calitate-preț; se satisface interesul public și se asigură dezvoltarea și îmbunătățirea mediului de viață al unei comunități; se contribuie la stimularea dezvoltării economice; se dinamizează piața bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

Bilanțul contabil (Forma FD-041) constituie unul din formularele principale de raportare financiară, care conține informații referitoare la poziția financiară a statului, elementele de activ, datorii și valoarea netă a activelor instituțiilor la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte situații prevăzute de legislație. Acest formular reflectă particularitățile activității instituțiilor din toate sistemele bugetare, oferă informații necesare pentru luarea deciziilor de către toate categoriile de utilizatori și este elaborat cu respectarea cerințelor standardelor internaționale. Aspectele actuale cu privire la baza normativă, componența, termenii și conținutul rapoartelor financiare prezentate de către autoritățile din sistemul bugetar

În cadrul ședinței din 18 iulie curent Guvernul s-a expus asupra inițiativei legislative a unui grup de deputați, care propun modificarea Legilor privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali; privind achizițiile publice; cu privire la asigurări; Codul civil. Avizul Executivului asupra proiectului conține un șir de obiecții și propuneri de îmbunătățire a conținutului inițiativei. Proiectul de lege înregistrat în parlament urmărește scopul de ajustare a cadrului legislativ național în vederea asigurării implementării eficiente și comprehensive a angajamentelor asumate de RM, inclusiv prin Acordul de Asociere între RM și UE, în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurarea transparenței fondurilor.

Instanţa de judecată (dosarul nr.1ra-1528/17) a constatat că S.Ion, activând în calitate de administrator al SRL ”X” din s.Z, r-nul Edineţ, purtând răspundere pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii, asigurarea controlului înregistrării pe conturile contabile a tuturor operaţiunilor economice efectuate şi respectarea metodologiei contabilităţii, încălcând prevederile art.8 alin.(2) lit.e), 228, 234 din Codul Fiscal la situaţia din 09.11.2013, conform datelor din fişa generalizată al contului personal, nu a onorat obligaţiile privind achitarea impozitelor, taxelor şi altor plăţi obligatorii faţă de bugetul public naţional, formând restanţă la plăţile de bază în sumă de 662 093 lei.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.

Conform prevederilor art. 63 din Legea insolvabilităţii nr. 149 din 29 iunie 2012, administratorul insolvabilităţii şi administratorul provizoriu sunt persoane fizice desemnate de către instanţa de insolvabilitate să exercite atribuţiile prevăzute de lege în perioada de observaţie, în procesul de insolvabilitate şi în procedura de restructurare a debitorului. Lichidatorul este o persoană fizică desemnată de către instanţa de insolvabilitate să conducă activitatea debitorului în cadrul procedurii falimentului şi al procedurii simplificate a falimentului şi să exercite atribuţiile stabilite de lege sau de instanţa de judecată.

Odată cu adoptarea Legii nr. 246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală (Legea nr. 246/2017) a fost inițiat un proces amplu de reformare a sectorului întreprinderilor de stat atât la nivel de politici, cât și la nivel de întreprinderi. Legea în cauză a venit să substituie Legea nr. 146/1994 cu privire la întreprinderea de stat (Legea nr. 146/1994) și a avut drept scop asigurarea unei abordări echitabile a activităţii întreprinderilor de stat (ÎS) și întreprinderilor municipale (ÎM).

În cadrul unui proces civil, participanții la proces sunt în drept să solicite, iar instanța de judecată să dispună aplicarea măsurilor de asigurare a acțiunii. Conform art.174 alin.(1) din Codul de procedură civilă, asigurarea se admite în orice fază a procesului până la etapa în care hotărârea judecătorească devine definitivă, în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii respective. Astfel, pentru asigurarea acţiunii, instanţa de judecată este în drept: 1) să pună sechestru pe bunurile sau pe sumele de bani ale pârâtului, inclusiv pe cele care se află la alte persoane;

Care sunt condiţiile ce urmează să le realizeze entitatea pentru a beneficia de subvenţii pentru crearea locurilor noi de muncă? În conformitate cu prevederile pct. 8 din Regulamentul privind subvenționarea creării locurilor de muncă, aprobat prin HG nr. 1145/2017, cuantumul subvenției pentru un loc de muncă creat și destinat subiectului subvenției este de 40 000 lei pentru anul 2018.

Entitățile cu capital integral sau majoritar de stat vor avea posibilitatea să utilizeze profitul net pentru realizarea planurilor de dezvoltare.Guvernul a aprobat în sedința din 11 februarie curent proiectul hotărârii cu privire la unele aspecte ce țin de repartizarea profitului net anual al societăților pe acțiuni cu cotă de participare a statului și al întreprinderilor de stat. Documentul prevede abrogarea Hotărârii Guvernului nr.110/2011, potrivit căreia entitățile cu capital integral sau majoritar de stat, cu excepția celor care sunt în proces de insolvabilitate, sunt obligate să transfere o parte din profitul net obținut pe parcursul anului de gestiune sub formă de dividende în bugetul de stat în proporție de până la 50% – pentru entitățile pasibile privatizării și de 25% – pentru cele nepasibile privatizării.

La 1 septembrie curent vor fi marcați cinci ani de semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană. Documentul prevede și implementarea Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), care urmărește o relație comercială preferențială bazată pe condiții mutual avantajoase, acordând fiecărei părți un acces mai bun pe piață decât cel ce este oferit altor parteneri de comerț. Acesta are ca scop eliminarea barierelor în accesul companiilor pe piețele respective, prin eliminarea taxelor vamale de import în comerțul produselor între părți. Astfel, după cinci ani de implementare a DCFTA se constată că exporturile totale au crescut cu $1,5 mld. sau cu 34% față de cele înregistrate până la semnarea DCFTA (2011-2014).

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

În conformitate cu prevederile stipulate în art. 23 din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017) toate entitățile mijlocii, entitățile mari și entitățile de interes public întocmesc și prezintă anual, împreună cu situațiile financiare, raportul conducerii, care conține o prezentare fidelă a poziției entității, a dezvoltării și a performanței activităților acesteia și o analiză corelată cu dimensiunea și complexitatea activităților desfășurate.

Conform prevederilor art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2017 (în continuare – Lege), prin noțiunea de masă debitoare se înțeleg bunuri, inclusiv mijloace băneşti în numerar şi fără numerar, în monedă națională şi în valută străină, aflate în proprietatea debitorului la data intentării procesului de insolvabilitate, dobândite sau recuperate pe parcursul acestuia, cu excepția bunurilor care, potrivit legii, nu sunt pasibile de executare silită. În cadrul procesului de insolvabilitate, una dintre atribuțiile principale ale administratorului insolvabilității, în temeiul prevederilor art. 66 alin. (1) lit. j) din Lege, este organizarea şi vânzarea la licitație sau prin negocieri directe a bunurilor din patrimoniul debitorului în conformitate cu prezenta lege.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

Stimați cititori, P.P. „monitorul fiscal FISC.md”, vine și în ediția cu nr. 3(51) cu informații utile și actuale pentru Dvs. În această ediție vă propunem articolele autorilor noi: Elena Taban – contabil practician, doctor în economie, conferențiar universitar, Olga Donciu – contabil practician, magistru în drept și Alexandru Ciuș — consilier pentru soluționarea contestațiilor, Agenția Națională pentru Soluționarea Contestațiilor. În această ediție vă propunem să citiți continuarea articolului despre Aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, scris de inspectorul principal, Direcția generală metodologia impozitelor și taxelor, SFS, Galina Șpac. Prima parte a acestui articol a fost plasată în ediția nr. 2(50).