În curând ar putea fi lansată o platformă informațională ce va asigura crearea resursei informaționale unice în domeniul asigurării protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), asigurarea accesului la informaţia din domeniu, generarea datelor statistice privind obiectele de proprietate intelectuală etc. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la Platforma informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ce va fi formată din Sistemul informațional în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală (SI e-OPI) și Sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI).

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

Conform art. 2873 din CF, obiect al impunerii cu impozitul pe avere îl constituie bunurile imobiliare cu destinație locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepția terenurilor), precum şi cotele-părți, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiții: valoarea estimată totală constituie 1,5 milioane şi mai mult;suprafața totală constituie 120 m2 şi mai mult. În cazul în care obiectul impunerii constituie obiect al unui credit imobiliar (ipotecar) sau al unui contract de leasing financiar, baza impozabilă constituie diferența pozitivă formată dintre valoarea estimată a bunului imobiliar şi suma rămasă până la stingerea totală a creditului sau a obligațiilor contractului de leasing financiar.

Stimați titulari, Centrul de Certificare al Î.S. „Fiscservinform” vă îndeamnă să verificați valabilitatea semnăturii electronice obținute pe dispozitiv criptografic (flash) în aprilie-mai a anului 2016.

Astăzi, 21 mai, a fost lansat Depozitarul Central Unic al Valorilor Mobiliare (DCU), care timp de doi ani s-a aflat într-un proces de constituire, fiind dezvoltat cu ajutorul unui grup de experți specializați în serviciile financiare pe piețe de capital din întreaga lume. Acesta a fost lansat cu suportul USAID și a Corpului de Voluntariat pentru Servicii Financiare. Noul mecanism de evidență și decontare, oferit de DCU, va asigura un nivel înalt de transparență, siguranță și eficiență la efectuarea operațiunilor cu valori mobiliare. Modelul de activitate al Depozitarului central unic este bazat pe standardele și practicile internaționale în domeniul sistemelor de decontare, iar legislația națională privind DCU transpune reglementările aplicabile ale Uniunii Europene.

Veniturile bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019 sunt aprobate în sumă de 67107,00 mii lei, iar cheltuielile la nivel de 110297,4 mii lei. Deficitul în mărime de 43190,4 mii lei va fi acoperit din soldul mijloacelor acumulate în anul 2018. În Monitorul Oficial din 22 martie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 46/2019 din 6 martie 2019 privind aprobarea bugetului Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică pentru anul 2019.

Două persoane fizice, M. în calitate de debitor și G. în calitate de creditor, au încheiat un contract de împrumut bănesc în sumă de 20 000 euro, pe care M. s-a obligat să-l restituie la 10 mai 2015. Din motiv că debitorul nu și-a executat obligația de restituire a împrumutului în termenul stabilit în contract, G. a depus la 15 iunie 2016 cerere de chemare în judecată împotriva M. și soția acestuia, solicitând încasarea în mod solidar a datoriei și cheltuielilor de judecată. Pe parcursul examinării cauzei s-a constatat că M. a decedat la 11 mai 2015, iar la 2 noiembrie 2015 a fost deschisă procedura succesorală, fiind depuse declarații de acceptare a succesiunii de către soția, feciorul, fiica și mama defunctului.

În perioada 01.08.2017-31.10.2017, Î.S „Fiscservinform” oferă un CADOU DIGITAL pentru 3 prieteni sau persoane apropiate ale Dvs. Dacă sunteți deținătorul semnăturii electronice Fiscservinform, aveți posibilitatea să oferiți gratuit un cadou original prietenilor. Astfel, fiecare dintre Dvs., în calitate de titular al semnăturii electronice, veți primi la adresa de e-mail un mesaj informativ. Vă rugăm să completați chestionarul și să indicați datele prietenilor, colegilor, partenerilor etc., cărora doriți să le faceți cadoul.

În anul 2018, numărul persoanelor fizice care au primit, la solicitare, semnături electronice eliberate de Centrul de înregistrări al Instituției publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe” (CTIF) a crescut, față de anul 2017, cu mai bine de 47% și a constituit circa 16,5 mii. În comparație cu anul 2016, numărul cetățenilor care au devenit titulari ai semnăturii electronice eliberate de CTIF a sporit aproape de trei ori. Conform datelor Centrului de înregistrări al CTIF, în anul de referință acesta a eliberat în total peste 20,6 mii de semnături electronice sau cu 31% mai multe decât în anul 2017. Din numărul total de semnături electronice circa 4,2 mii au fost eliberate, la solicitare, persoanelor juridice.

După o lună de la lansarea campanie promoționale „Semnătura electronică Fiscservinform — calitate înaltă la un preț redus” a fost înregistrată o creștere considerabilă a numărului contribuabililor care au ales să utilizeze serviciile noastre.

În anul precedent la bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de 19790305,4 mii lei, cu 161340,6 mii lei mai mult decât suma precizată, ceea ce reprezintă o executare de 100,8%, potrivit Raportului privind activitatea Casei Naţionale de Asigurări Sociale pentru anul 2018. În același timp, cheltuielile BASS au fost executate în sumă de 19426502,8 mii lei, cu 202462 mii mai puțin decât prevederile bugetare sau la nivel de 99%. Soldul mijloacelor bănești la sfârșitul anului 2018 a constituit 363802,6 mii lei.

Avizele de evaluare în vamă, elaborate de Comitetul tehnic de evaluare în vamă al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) și aprobate de Consiliul de cooperare vamală, sunt emise în scopul asigurării unei interpretări uniforme pe plan tehnic al Acordului privind aplicarea articolului VII din Acordul General de Tarife Vamale și Comerţ (GATT) 1994 (Acord).  Comitetul tehnic de evaluare în vamă este instituit sub auspiciile Consiliului de cooperare vamală, în vederea asigurării, la nivel tehnic, a uniformităţii interpretării și aplicării prevederilor din Acord.

Serviciul Fiscal de Stat a aprobat, prin Ordinul nr.58 cu privire la organizarea procesului de valorificare a bunurilor infracționale (sechestrate) din 14 februarie curent Regulile cu privire la organizarea procesului de valorificare a acestora. Documentul a fost publicat vineri, 1 martie 2019, în Monitorul Oficial, și a intrat în vigoare la data publicării. Acesta stabilește că Serviciul Fiscal de Stat va prelua de la Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI) documentele aferente bunurilor infracționale ce urmează a fi valorificate și va demara procedura de valorificare, la solicitarea ARBI.

§1. INTRODUCERE Codul civil al R. Moldova, în redacția adoptată la 6 iunie 2002 (pe care în continuare –„redacția anterioară”), deși avea o reglementare oarecum bună și detaliată a rezoluțiunii contractului, nu tot timpul era clară și unitară. Legea privind modernizarea Codului civil (CC) și modificarea unor acte legislative nr. 133 din 15 noiembrie 20181 (în continuare – „Legea de modernizare”), introduce un nou capitol în Cartea a 3-a, Titlul I, al CC, denumit Neexecutarea obligației, care cuprinde art. 901-946. El este unul din capitolele-cheie ale modernizării propuse la CC. În primul rând, fiindcă reglementările sale înlocuiesc complet nu doar fostul capitolul V (Efectele neexecutării obligației), ci

Potrivit art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29 iunie 2012 (în continuare – Legea nr.149), prin insolvabilitate se înțelege situația financiară a debitorului caracterizată prin incapacitatea de a-și onora obligațiile de plată, constatată prin act judecătoresc de dispoziție. Totuși, urmează să facem delimitarea dintre procesul de insolvabilitate și însăși insolvabilitatea ca fapt sau moment consumat. Astfel, prin proces de insolvabilitate se înțelege o multitudine de acțiuni și subproceduri prin care se ajunge la insolvabilitate ca stare de fapt și apoi se depășește această stare. Prin proces de insolvabilitate se înțelege:

Programul Agent Economic Autorizat (AEO) se bazează pe parteneriatul dintre autoritățile vamale și întreprinderi, care îndeplinesc în mod voluntar o gamă de criterii și lucrează în strânsă cooperare cu autoritățile vamale pentru a realiza obiectivul comun al securității lanțului de aprovizionare.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Activitățile de comerț cu amănuntul în baza patentei vor fi permise până la 31 decembrie 2019. Această perioadă este necesară pentru implementarea acțiunilor în scopul stimulării și gestionării tranziției activității de comerț cu amănuntul de la patentă la activitatea independentă sau alte forme legale de antreprenoriat. Legea pentru modificarea art.4 din Legea cu privire la patenta de întreprinzător a fost publicată în Monitorul Oficial de ieri, 14 decembrie 2018.

În primele trei luni ale anului curent Serviciul Vamal a colectat la bugetul de stat circa 4,6 mld. lei, depășind cu 208,7 mil. lei încasările pentru aceeași perioadă din anul precedent. Datele au fost prezentate în cadrul unei ședințe de bilanț al activității Departamentului venituri și control vamal, convocată de directorul Serviciului Vamal, Vitalie Vrabie. Conform datelor prezentate, în structura veniturilor ponderea cea mai mare o dețin plățile provenite din administrarea TVA, care constituie 70,7%, urmate de accize cu 21% și taxele vamale, care au o contribuție de 5,2%. Cifrele sunt în creștere și în cazul exporturilor, valoarea cărora a crescut, în primul trimestru, cu 516,8 mil. lei, însumând peste 10,5 mld. lei.

Exportatorul va declara pe propria răspundere că achitarea taxelor vamale sau taxelor cu efect echivalent a fost efectuată. Această măsură va asigura îmbunătăţirea verificării achitării taxei vamale la exportul mărfurilor pentru materialele neoriginare, utilizate la fabricarea mărfurilor originare exportate. În ședința de ieri, 27 februarie curent, Executivul a aprobat un proiect de hotărâre cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului. Potrivit ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul continuă seria de inițiative menite să simplifice activitatea economică și să reducă povara administrativă fiscală și vamală asupra activităților economice.