Evoluţia sistemului asociațiilor de economii şi împrumut din RM, (în continuare – AEÎ) a determinat necesitățile de dezvoltare a unui sistem informaţional unic activității acestora şi au impus elaborarea unui proces de sintetizare şi generalizare a informaţiilor.

Articolul 4 pct. 3) lit. d) din Legea privind sistemul public de asigurări sociale, nr. 489-XIV din 08.07.1999, prevede asigurarea obligatorie a persoanele autorizate să desfășoare activitate independentă

În conformitate cu pct. 17 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu

Conform art.124 alin.(9) din Codul fiscal, suma accizelor achitată la introducerea pe teritoriul vamal al Republicii Moldova

În perioada 15 — 21 octombrie 2018,veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 401,7 mil. lei, fiind perfectate per total 11 336 declarații vamale. La capitolul combaterea fraudelor vamale, pe parcursul săptămânii trecute au fost depistate 142 de încălcări ale legislației. Cele mai frecvente încălcări se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul RM a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine, încălcarea termenelor de tranzit sau de depunere a declarației vamale, nedeclararea sau declararea neautentică a mărfurilor de larg consum (articole vestimentare și de încălțăminte, produse cosmetice, piese auto de schimb, produse din tutun, produse chimice, legume etc).

Conform art.93 pct.16) din Codul fiscal, factură fiscală reprezintă formular tipizat de document primar cu regim special, pe suport de hîrtie sau în formă electronică, prezentat cumpărătorului (beneficiarului) la livrare de mărfuri, servicii. Totodată, corectări în documentele primare care justifică operaţiunile de casă, bancare, de livrare şi achiziţie a bunurilor economice şi a serviciilor, conform art. 19 alin.(3) al Legii contabilităţii nr.l13-XVI din 27.04.2007, nu se admit. Astfel, ținînd cont de faptul că, în baza prevederilor menţionate, în factura fiscală corectări nu se admit.

P.P. “Monitorul Fiscal FISC.MD” respectuos aminteşte tuturor contribuabililor – subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare că la 15 octombrie expiră termenul de achitare a impozitului respectiv, care se achită în mărime de ½ pentru perioada fiscală a anului 2018. Prima parte urma să fie achitată până la 15 august curent. Totodată, reamintim prevederile art. 277 din Codul fiscal: “Subiecţii impunerii (1) Subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova:

Organizația Obștească în cadrul activităților prevăzute în statut, achita din mijloace cu destinație speciala angajaților si/sau membrilor săi alte plăti decât cele salariale, de exemplu diurne, compensarea cheltuielilor de deplasare, plata pentru locațiunea imobilului, închirierea automobilului etc. Achitarea acestor plăti constituie încălcarea cerințelor prevăzute la art. 52 lit. d) din Codul fiscal al RM?

Poate fi scutită de TVA întreprinderea municipală care se află în gestiunea primăriei, chiar dacă venitul ei anual e mai mare de 1,2 mil. lei? Sau poate există posibilitatea micșorării cotei TVA, deoarece cheltuielile sunt mai mari decât venitul și întreprinderea generează pierderi?

Fiecare plătitor de dobînzi în folosul persoanelor fizice, cu excepția celor efectuate în folosul întreprinzătorilor individuali și al gospodăriilor țărănești (de fermier), este obligat să rețină din fiecare dobîndă și să achite ca parte a impozitului o sumă stabilită conform art. 89 din Codul fiscal.

Serviciul Fiscal de Stat a acumulat 338,7 mil. lei la bugetul public național din taxele achitate de către contribuabili drept impozit pe bunurile imobiliare, depășind acumulările perioadei similare a anului precedent cu 23,2 mil. lei sau cu 7,4%. Proprietarii de imobile care au achitat integral impozitul menționat până la 2 iulie, au beneficiat de reducere de 15 la sută din suma impozitului calculat.

X organizează evenimente festive în RM. La o sărbătoare națională aceasta a invitat artiști rezidenți ai României și Franței, cu care au fost încheiate preventiv contracte privind prestarea serviciilor în sumă a câte 25 000 de lei. Cum urmează a fi impozitate serviciile prestate de către artiștii nerezidenți? Pot fi aplicate în cazul dat prevederile convenției de evitare a dublei impuneri? Cum urmează a fi reflectate aceste plăți în Dările de seamă? În conformitate cu art. 70 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF), întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut:

Începând cu anul 2018, angajatorii prezintă datele care se conţineau în declaraţiiie persoanelor asigurate Forma REV 5 şi declaraţiile privind calcularea şi utilizarea contribuţiilor de asigurări sociale Forma BASS către Serviciul Fiscal de Stat, prin intermediul Dării de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare — IPC 18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

Funcționarul vamal va indica date suplimentare în Formularul tipizat TV-28, care se eliberează persoanelor fizice ce trec frontiera vamală şi serveşte pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), a bijuteriei din metale preţioase şi din pietre scumpe, deşeurile acestora, după completarea declaraţiei vamale DV-6.

Întreprinderea municipală a achitat pentru anul 2017 taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova eronat (dublu). Este în drept întreprinderea să utilizeze suma plătită în plus în 2017 pentru perioada fiscală 2018?

Activitatea de bază a întreprinderii Y, care nu e înregistrată ca plătitor de TVA, este fabricarea mobilei. Pe parcursul anului curent compania a înstrăinat un teren. Cum va influența această operațiune venitul din vânzări?

Asigurarea colectării la nivel a veniturilor la bugetul public național de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare SFS), este o condiție importantă și indispensabilă pentru bunul mers al dezvoltării societății. Administrația fiscală nu trebuie să se limiteze doar la încasarea dinamică a veniturilor la buget, dar și recuperarea pe deplin și în termen restrâns a restanțelor la buget.

Începând cu 1 decembrie 2018, la nașterea fiecărui copil se va acorda un set de bunuri de primă necesitate pentru nou-născuți. Guvernul a aprobat Regulamentul privind asiguararea familiilor cu bunuri la nașterea copiilor. Potrivit ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Silvia Radu, aceasta este o acțiune proactivă a Guvernului de susținere a familiilor la nașterea copiilor.

În Monitorul Oficial din 12 decembrie a fost publicată și a intrat în vigoare Legea nr.302 pentru modificarea unor acte legislative din 30 noiembrie 2018, prin care sunt extinse termenele de declarare voluntară ale subiecților stabiliți în Legea nr. 180 privind declararea voluntară şi stimularea fiscală. Amintim că Legea a fost pusă în aplicare din 17 august 2018, iar ulterior acest act legislativ a suferit modificări ce țin de mărimea cotelor taxei pentru declararea voluntară. Astfel, cu o lună (de la 1 februarie 2019 la 1 martie 2019) este transferat termenul pentru: • prezentarea la Serviciul Fiscal de Stat a notificării cu privire la declararea voluntară a bunurilor conform anexei nr. 3, cu anexarea la originalul extrasului de cont (extraselor de cont) de la bancă care confirmă existența în contul bancar (conturile bancare) respectiv/e, la sfârșitul zilei de 10 decembrie 2018 (aici termenul a fos înlocuit cu 15 februarie 2019), a mijloacelor bănești declarate voluntar, precum și originalul documentului ce confirmă achitarea taxei de declarare voluntară;

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (16) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul net al perioadelor de gestiune curentă şi precedentă, din rezerve şi din capitalul social, din contribuţiile suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale – de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale.