La 12 august 2022 au intrat în vigoare noile prevederi ale Legii nr. 161/2014 cu privire la administratorii autorizați, modificările fiind operate prin Legea nr.229/2022 cu privire la modificarea unor acte normative. Scopul intervențiilor este extinderea: cercului de sancțiuni disciplinare care pot fi aplicate administratorilor autorizați în cadrul procedurilor de insolvabilitate

Succesul în afaceri, recunoștința și loialitatea clienților presupune pregătire, disciplină, dăruire și multă muncă. Nr1 este rețeaua de supermarketuri, care deja de mai mulți ani, a reușit să se impună pe piața autohtonă, prin sortimentul vast, calitatea înaltă a produselor, precum și prin deservirea impecabilă. Depunem efort zi de zi pentru ca să satisfacem solicitările celor peste 50 mii de cumpărători care ne vizitează zilnic magazinele. În acest context, vă prezentăm noul Catalog de promoții, disponibil în perioada 1-15 martie curent, în care sunt selectate cele mai bune produse.

În semestrul I din anul curent, din Fondul de intervenție al Guvernului au fost utilizate mijloace financiare în sumă totală de 105, 4 mil. lei, potrivit informației publicate pe pagina Ministerului Finanțelor. Resursele alocate din Fond au fost utilizate exclusiv pentru acordarea indemnizațiilor personalului medical infectat cu COVID, precum și pentru acordarea indemnizației unice în cazul personalului decedat în lupta cu COVD-19.   Cele mai multe mijloace financiare au fost direcționate către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale – 39,8 mil. lei. Totodată, bani au fost alocați și altor autorități centrale/publice precum: Curtea Constituțională (16 mii lei); Ministerul Justiției (288 mii lei); Ministerul Afacerilor Interne

Ministerul Finanțelor anunță că în primele 2 luni ale anului 2021 la bugetul public național au fost acumulate venituri în sumă de 10,1 mld. lei, fiind în creștere cu 556,0 mil. lei față de luna februarie a anului trecut, în timp ce cheltuielile au constituit 11,1 miliarde lei, care comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020 sunt mai mari cu 982,9 mil. lei.

Astăzi, 7 aprilie 2021, Banca Națională a Moldovei (BNM) în parteneriat cu instituții reprezentante ale societății civile cu activitate în domeniul analizei economice organizează o masă rotundă la tema „Rolul unei bănci centrale în modernizarea societății – provocări în economiile emergente”. Evenimentul vine în contextul  abordărilor și standardelor în acest sens acceptate de băncile centrale și va reuni, alături de conducerea BNM, participanți de rang înalt ai Băncii Naționale a României, Fondului Monetar Internațional, Băncii Mondiale, Uniunii Europene, experți în politici economice din Republica Moldova.

Conform art. 3 din Legea nr. 1/2018, organizaţiile de creditare nebancară (ONC) este societate pe acţiuni sau societate cu răspundere limitată, care desfăşoară cu titlu profesional doar activităţile prevăzute la art. 8 alin. (2), și anume: a) acordarea de credite nebancare; b) leasingul financiar.   Art. 2 din aceeași Lege stabilește expres că asupra ONC nu se extinde

Serviciul Fiscal de Stat informează că au mai rămas 14 zile pentru depunerea cererii privind subvenţionarea locurilor de muncă pentru trimestrul I al anului 2021 de către persoanele juridice şi fizice care practică activitate de întreprinzător, organizaţiile necomerciale, persoanele care desfăşoară activitate profesională, rezidenţi ai Republicii Moldova.  Subvenționare se va efectua în cazul angajării:

În rezultatul deciziei judecătorești din iunie 2021, angajatul a fost restabilit la locul său de muncă și i s-a acordat despăgubiri pentru lipsa forțată de la serviciu și plăți de compensare a prejudiciului moral. Cum urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată din sumele achitate salariatului pentru lipsa forțată de la serviciu în perioada februarie-mai? Se vor aplica scutirile personale în mod cumulativ pentru compensarea salariului pentru lunile respective?

România a înregistrat cel mai mare deficit de încasare a TVA la nivel naţional, 36 % din veniturile din TVA preconizate nefiind încasate în 2017, urmată de Grecia (34 %) şi Lituania (25 %), potrivit unui studiu publicat joi de Comisia Europeană. Ţările din UE au pierdut 137 de mld. euro în 2017, prin neîncasarea unor venituri reprezentând TVA. Aşa-numitul „deficit de încasare a TVA” – sau diferenţa globală dintre veniturile din TVA preconizate şi suma efectiv colectată – a scăzut într-o anumită măsură în comparaţie cu anii precedenţi, însă continuă să fie foarte mare.

În acest articol vom oferi explicații cu privire la particularitățile privind întocmirea și prezentarea rapoartelor financiare de către autoritățile/instituțiile bugetare, precum și vom analiza modificările operate în normele metodologice, care au intrat în vigoare pe parcursul anului 2024.

Inițiativa legislativă de operare a modificărilor în Legea nr.489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale a fost examinată în cadrul ședinței Comisiei protecție socială, sănătate și familie din 8 decembrie.   Documentul prevede că mijloacele financiare încasate la BASS (inclusiv majorările de întârziere, amenzile aferente contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) şi sumele rezultate în urma aplicării amenzilor contravenţionale) ce sunt  acumulate pe contul Trezoreriei de Stat vor fi virate zilnic la contul CNAS. Totodată, Legea nr.489/1999 va stipula expres că nu se admite dezafectarea mijloacelor financiare de la BASS în alte scopuri decât cele prevăzute de legislaţie.

În Monitorul Oficial de astăzi, 4 iunie 2021, a fost publicat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 291 din 28 mai 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător”, prin care a fost aprobat formularul Cererii privind prelungirea termenului de prezentare a dărilor de seamă fiscale și a termenului de stingere a obligațiilor fiscale (Forma PTDA2021).

 Începând cu 1 ianuarie 2021, la serviciile importate, conform art.109 alin. (2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TV pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte. 

Potrivit prevederilor art.109 alin. (2) din Codul fiscal, în vigoare pînă la 31.12.2019 inclusiv, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră data efectuării plăţii, inclusiv a plăţii prealabile pentru importul de servicii.  În cazul în care importul serviciului a avut loc pînă la 31.12.2019, iar plata pentru acesta este efectuată după această dată, obligația achitării TVA pentru serviciul importat pînă la data 31.12.2019, nu a survenit. 

Începând cu 01.01.2021, în conformitate cu art.109 alin. (2) din Codul fiscal, la serviciile importate, termenul obligaţiei fiscale şi data achitării TVA se consideră nu mai târziu de termenul obligaţiei de depunere a declaraţiei privind TVA pentru perioada fiscală în care a avut loc importul serviciilor sau achitarea acestora, în funcţie de ce are loc mai înainte. 

Analiză comprehensivă a sistemului de management al finanțelor publice (MFP) în Republica Moldova, la nivel național și subnational, a fost lansat ieri, 8 iulie 2021, de Banca Mondială în parteneriat cu Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și  UN Women, în cadrul finanțării oferite de Uniunea Europeană.   Analiza este concepută pentru a oferi un instantaneu al performanței MFP și o imagine de ansamblu a principalelor puncte forte și puncte slabe ale sistemelor MFP prin utilizarea unei metodologii standard, care poate fi reprodusă în evaluări succesive, oferind un rezumat al modificărilor în timp, comunică Ministerul Finanțelor.

Entitatea cu activitate extractivă este obligată să lichideze excavațiile și să refacă terenurile ocupate cu drumurile temporare și cu alte mijloace fixe în respectarea prevederilor art. 39, lit. (i; m) din Codul subsolului nr. 3/2009, art. 54 lit. (c) din Legea nr. 1515/1993 privind protecția mediului înconjurător, art. 29 din Codul funciar nr. 828/1991.   În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în rubrica „Sectorul extractiv”, venim cu articolul „Contabilitatea lichidării excavațiilor și refacerii terenurilor” în care autorii Vasile Bucur și Tatiana Șevciuc atrag atenția că entitatea cu activitate extractivă, încă la începutul lucrărilor de extracție a resurselor minerale urmează să întocmească devizul de costuri pentru lichidarea excavațiilor și a terenurilor ocupate cu drumurile temporare și mijloace fixe aferente (clădiri, construcții etc.).

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a organizat audieri publice pe marginea pachetului de amendamente legislative pentru digitalizarea economiei. La eveniment au participat autorii documentului – Ministerul Economiei și Infrastructurii în comun cu reprezentanții Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul RM, autoritățile publice responsabile de domeniile de reglementare vizate în proiect, reprezentanți ai comunității de afaceri și deputați din Parlament.   În cadrul evenimentului au fost prezentate raționamentele necesității urgentării procesului de digitalizare a interacțiunilor dintre Guvern, Cetățean și Business, precum și soluții de ajustare corespunzătoare a cadrului legal existent. Astfel, autorii proiectului propun ajustări la 30 de legi, care să elimine o serie de restricții și impedimente.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

Comisia națională extraordinară pentru sănătate publică a decis reluarea procesului educațional în Republica Moldova începând cu 16 martie. Studiile vor fi organizate în baza a trei scenarii, în funcție de evoluția situației epidemiologice din fiecare localitate. Mai exact, comisiile teritoriale extraordinare de sănătate publică vor dispune organizarea procesului de studii  în funcție de gradul de alertă atribuit localității, în baza indicatorului  incidenței la 100 mii populație în ultimele 14 zile, conform următoarelor scenarii: