Este în drept Serviciul Fiscal de Stat să aplice măsuri de executare silită prin înaintarea ordinelor incaso față de obligațiile curente ale contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate?   La înaintarea ordinelor incaso la conturile contribuabililor aflați în procedură de insolvabilitate prin restructurare pentru perceperea obligațiilor fiscale restante curente, care au fost generate de entități ulterior inițierii procedurilor de restructurare, apar situații în care unele bănci resping executarea ordinelor de incaso, invocând motivul aflării contribuabilului în procedura de insolvabilitate.

De rând cu agenții economici, în categoria subiecților care ar putea procura, în baza contractului de vânzare-cumpărare, bunuri confiscate pasibile comercializării aflate la evidența Serviciului Fiscal de Stat ar putea fi incluse și persoanele fizice.   Ministerul Finanțelor propune aprobarea unui nou Regulament cu privire la modul de administrare de către SFS a bunurilor confiscate, a bunurilor fără stăpân, a bunurilor sechestrate perisabile sau cu termenul de păstrare limitat, a corpurilor delicte, a bunurilor abandonate în favoarea statului, a bunurilor trecute în proprietatea statului cu drept de succesiune și a comorilor.

Despre formarea capitalului social în baza aporturilor în natură a asociaților   În conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr.135/2007 cu privire la societățile cu răspundere limitată (în continuare – Legea nr.135/2007), capitalul social al societății se constituie din aporturile asociaților și reprezintă valoarea minimă a activelor, exprimată în lei, pe care trebuie să le dețină societatea. Art. 22 din legea prenotată prevede că, în calitate de aport la capitalul social, pot fi acceptate bunuri, inclusiv drepturi patrimoniale, și mijloace bănești. Potrivit art. 23 a actului normativ menționat, bunurile ce fac obiectul aportului în natură devin proprietate a societății, dacă actul de constituire nu prevede altfel[1].

Autovehiculele de epocă vor fi redenumite în autovehicule de colecție de interes istoric sau etnografic. Acestea sunt mijloacele de transport auto de orice model sau tip a cărui producție a încetat, cu o vârsta mai mare de 30 de ani ce se găsesc în starea lor originală, fără să suferit modificări substanțiale ale șasiului, caroseriei, sistemului de direcție, de frânare, de transmisie sau de suspensie, ale motorului, aripilor etc., care au participat la un eveniment istoric sau competiții și reprezintă o valoare culturală a timpurilor trecute, confirmat de instituția de stat competentă. Ieri, 23 octombrie, Guvernul a aprobat proiectul de lege privind modificarea unor acte legislative.

Urmează oare antrepozitarul autorizat urmează să dețină documentele de plată şi extrasul băncii care confirmă încasarea de facto pe contul său a sumei rezultate din vânzarea partenerului străin a mărfurilor supuse accizelor în cazul în care livrarea (la export) se face cu titlu gratuit?   Potrivit art.124 alin.(4) din Codul fiscal, accizele nu se achită în cazul în care subiectul impunerii exportă mărfuri supuse accizelor în mod independent sau în baza contractului de comision, în cazul existenței documentelor justificative stabilite de Guvern.  

Parlamentul a aprobat în prima lectură astăzi, 25 noiembrie, proiectul legii privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022. Documentul conține modificări în 13 acte legislative, inclusiv Codul fiscal, Legea fondului rutier, Codul vamal, Legea privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar, Legea Fondului de susținere a populației etc.   Astfel, în anul viitor cuantumul scutirii personale se majorează de la 25,2 mii la 27 mii lei, iar scutirea pentru persoanele întreținute va crește de la 4,5 mii lei la 9 mii lei.

Fiecare plătitor de cîştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărimea stabilită la art. 901 alin. (33) din Codul fiscal din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

În conformitate cu prevederile art. 261 alin. (11) din Codul fiscal, cheltuielile aferente reparației curente și capitale a mijloacelor fixe ce nu corespund prevederilor alin. (2) al aceluiași articol se permit spre deducere în limita a 15% din suma calculată a locațiunii, arendei, leasingului operațional sau redevenței (plății pentru concesiune), suportată pe parcursul perioadei fiscale, iar în cazul cheltuielilor de reparație a mijloacelor de transport aerian internațional – în mărime de 100% din suma calculată a ratei de leasing operațional, suportată pe parcursul perioadei fiscale.

Legea nr. 47 pentru modificarea Legii viei și vinului nr. 57/2006 din 26 aprilie 2021 a intrat în vigoare 14 mai, ziua publicării în MO, venind cu un șir de concretizări ce țin, inclusiv, de  atribuțiile și acțiunile Serviciului Fiscal de Stat în sensul conformării (atât benevole, cât și silite) a subiecților ce au obligația să contribuie în Fondul Viei şi Vinului (Fond).   Astfel, noua redacție a art. 323  alin. (7) din Legea nr.57/2006 stabilește că subiecţii contribuitori la Fond calculează de sine stătător sumele contribuţiilor datorate şi prezintă la SFS darea de seamă privind calculul contribuţiilor conform unui formular tipizat, aprobat de autoritatea fiscală.

În Monitorul Oficial din 9 aprilie curent a fost publicat Ordinul SFS nr. 189 din 2 aprilie 2021 privind modificarea și completarea Ordinului Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr. 392  din 30.04.2015 privind aprobarea formularului Certificatului de înregistrare a subiectului impunerii cu TVA, precum şi a cererii de înregistrare în calitate de plătitor al TVA. În temeiul art.1323 alin. (10) precum și art.112 alin.(5) din  Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2007, ediție specială), cu modificările și completările ulterioare,

Membrii Clubului antreprenorilor onești s-au întrunit în cadrul celei de-a doua sesiuni de instruire pe subiectul conformării financiar-contabile. La eveniment au participat și reprezentanți din cadrul Ministerului Finanțelor și Serviciului Vamal.   Sesiunea a fost deschisă de către Dorel Noroc, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, care a menționat că onestitatea este o valoare socială foarte importantă, dar este și elementul esențial al succesului economic. „Antreprenorii trebuie să fie corecți față de client, față de angajați, față de stat și față de mediul înconjurător, asta înseamnă onestitate, spre care trebuie să tindă toți antreprenorii. Este frumos și îmbucurător atunci când vezi și auzi despre antreprenori care activează corect și responsabil față de cei din jur”, a adăugat speakerul.

Întreprinderea „A” are o datorie față de o persoană fizică pentru serviciile prestate. Este posibil ca datoria menționată să fie convertită drept aport în capitalul social? Apar unele obligații fiscale în cazul dat, dacă ulterior persoana fizică va decide să-și retragă aportul său în anul 2020? În scopuri fiscale, se pot folosi metode de evidență financiară bazate pe prevederile Standardelor Naționale de Contabilitate și Standardelor Internaționale de Raportare Financiară cu respectarea prevederilor Titlului II al CF (art. 44 alin. (7) din CF). În conformitate cu prevederile pct. 37 supct. 6) din SNC „Capital propriu și datorii”, aprobat prin Ordinul nr. 118/2013 al Ministerului Finanțelor, stingerea datoriilor poate fi efectuată prin convertirea datoriei în aport în capital social. Astfel, majorarea capitalului social din contul datoriei aferente serviciilor prestate de către persoana fizică nu este interzisă.

În ultimul Raport asupra inflației din anul 2021 publicat de Banca Națională a Moldovei se constată că rata anuală medie trimestrială a inflației a crescut până la 4,9%, iar la finele trimestrului trecut inflația anuală a constituit 6,7%. Potrivit regulatorului, majorarea a fost determinată de factori interni și externi. Astfel, a sporit cererea pe fondul creșterii veniturilor populației, dar și prețurile pe piața locală au fost influențate de scumpirea produselor alimentare, petrolului și a altor materii prime pe piața internațională. Un impact l-a avut și ajustarea unor tarife aferente prețurilor reglementate.   Dacă la începutul anului creșterea la nivel global a presiunilor pro-inflaționiste era văzută ca un efect temporar, la momentul de față majoritatea autorităților monetare,

Potrivit art. 292 alin. (2) din Codul Fiscal, cota concretă a taxei de organizare a licitaţiilor şi loteriilor pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale se stabileşte de către autoritatea administraţiei publice locale în funcţie de caracteristicile obiectelor impunerii. [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 257 din 16.12.2020 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 353-357 din 22.12.2019, în vigoare 01.01.2021].

În conformitate cu art. 292 alin. (2) din Codul fiscal, cota concretă a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii se stabilește de către autoritatea administrației publice locale (consiliile locale) în funcție de caracteristicile obiectelor impunerii.

Potrivit art. 293 alin. (1) din Codul Fiscal, calculul taxei pentru amenajarea teritoriului se efectuează de către subiecţii impunerii, trimestrial, în funcţie de baza impozabilă şi de cotele concrete ale acestora stabilite de către autoritatea administraţiei publice locale (consiliile locale). [Modificările operate în temeiul aprobării Legii nr. 257 din 16.12.2020 Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 353-357 din 22.12.2019, în vigoare 01.01.2021].

În conformitate cu prevederile art. 298 alin. (2) din Codul fiscal, responsabilitatea pentru virarea în termen la bugetele locale a taxei de la posesorii de câini revine serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale al autorității administraţiei publice locale.

  În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (33) din Codul fiscal, fiecare plătitor de cîştiguri urmează să rețină și să verse la buget un impozit în mărime de 12% din cîştigurile de la jocurile de noroc, cu excepţia cîştigurilor de la loterii şi/sau pariuri sportive în partea în care valoarea fiecărui cîştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1) din Codul fiscal.

Sarcina de bază a Serviciului Fiscal de Stat constă în asigurarea administrării fiscale, prin crearea de condiții contribuabililor pentru conformare la respectarea legislației, aplicarea uniformă a politicii şi reglementărilor în domeniul fiscal. În scopul realizării sarcinii de bază, eficientizării utilizării resurselor disponibile, în temeiul analizei riscurilor de neconformare fiscală identificate în activitatea contribuabililor, din informațiile disponibile cât și sesizările parvenite din surse terțe, Serviciul Fiscal de Stat asigură exercitarea controlului asupra modului și corectitudinii respectării legislației fiscale, asupra calculării corecte, vărsării depline și la timp la buget a sumelor obligațiilor fiscale.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.