În Monitorul Oficial Nr. 27-32 (6422-6427) de mâine, 26 ianuarie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I Legi, hotărîri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Lista agenților economici – întreprinderi ale industriei ușoare și a tipurilor de servicii prestate de către aceștia pe teritoriul Republicii Moldova solicitanților plasării mărfurilor sub regim vamal de perfecționare activă scutite de TVA cu drept de deducere a fost actualizată. În Monitorul Oficial din 12 iulie curent a fost publicat Ordinul Ministerului Economiei nr. 159 din 08.07.2019 cu privire la aprobarea completărilor ce se operează în anexa la Ordinul nr. 66 /2010.

Pe parcursul anului 2017 Curtea de Conturi a realizat 16 misiuni de audit financiar, în creștere față de anul 2016, când au fost desfășurate 5 astfel de misiuni. În Monitorul Oficial din 9 iunie curent a fost publicată Hotărârea cu privire la aprobarea Raportului de activitate al Curții de Conturi pe anul 2017.

În scopul eficientizării și unificării politicii fiscale și vamale, Ministerul Finanțelor lansează colectarea propunerilor ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020. Ministerul roagă respectuos prezentarea propunerilor pe suport de hârtie sau la adresa electronică: cancelaria@mf.gov.md până la 4 septembrie curent, cu subiectul „Propunere – politica fiscală și vamală 2020”.

Pe data de 15 octombrie curent expiră termenul-limită în care proprietarii de bunuri imobiliare pot să achite a doua parte a impozitului pe bunurile imobiliare. În acest context, Serviciul Fiscal de Stat reamintește că, potrivit prevederilor Codului fiscal al Republicii Moldova, impozitul pe bunurile imobiliare se achită în două părți egale, până la data de 15 august și, respectiv, 15 octombrie, în bugetul unității administrativ-teritoriale în care este amplasat bunul imobiliar. Sugerăm deținătorilor de bunuri imobiliare care încă nu au reușit să-și onoreze obligațiunea de achitare, să nu ezite plata impozitului până la data de 15 octombrie curent (1/2 din suma totală).

Biroul Național de Statistică anunță că numărul oficial al populației Republicii Moldova va fi revizuit anul acesta de către BNS, cu suportul UNFPA și Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC), în conformitate cu datele Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor din 2014

Conform art. 1242 alin. (1) Cod civil (CC), prin contractul de împrumut o parte (împrumutător) se obligă să dea în proprietate celeilalte părţi (împrumutatul) bani sau alte bunuri fungibile, iar aceasta se obligă să restituie banii în aceeași sumă sau bunuri de același gen, calitate și cantitate la expirarea termenului pentru care i-au fost date. Din esenţa și natura juridică a contractului de împrumut rezultă că acesta este un acord de voinţă între împrumutător și împrumutat, de regulă gratuit, dacă legea sau contractul nu prevede altfel. 

Restituirea impozitului pe venit achitat sau care a fost reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederilor Titlului II al Codului fiscal și art.175 și art.176 din Titlul V al CF. Astfel, restituirea mijloacelor băneşti presupune rambursarea acestora, constatate ca plătite în plus sau a celor care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituite la contul contribuabilului.

Cum se calculează costurile de intrare a resurselor minerale? Care sunt criteriile de recunoaștere a resurselor minerale în Moldova, conform SNC „Imobilizări necorporale și corporale”? În ce constau particularitățile contabilității costurilor de explorare? Care este modul de constituire și contabilizare a cheltuielilor de recultivare a terenurilor? Cum se calculează costul resurselor minerale extrase?   Răspunsurile la aceste întrebări sunt oferite chiar în primul articol publicat în noua rubrica – „Resurse minerale” – lansată recent în revista „monitorul fiscal FISC.md” și destinată agenților economici ce practică exploatarea resurselor minerale.  

Conform art.8 alin.(1) lit.c) din Codul fiscal, contribuabilul are dreptul să-şi reprezinte interesele în organele cu atribuţii de administrare fiscală personal sau prin intermediul reprezentantului său.

Potrivit datelor Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, în anul 2019 a fost achitată suma de $1000 în calitate de despăgubiri persoanelor care au suferit în urma incidentelor provocate de obiectele industriale periculoase. Datele au fost colectate de asiguratori din Moldova, care au participat în cadrul sondajului organizat cu suportul Proiectului finanțat de USAID Transparența Sectorului Financiar în Moldova.  

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Veniturile băncilor comerciale moldovenești din diferența de curs valutar în lunile ianuarie-februarie 2021 au sporit cu 9,2% (13,4 mil. lei) față de aceeași perioadă din anul 2020 și au constituit 159,23 mil. lei, comunică Banca Națională a Moldovei.   Cel mai mare venit din diferența de curs valutar (41,79 mil. lei față de 38,72 mil. lei cu un an mai devreme) a fost obținut de BC „ Moldova-Agroindbank” SA. Aceasta este urmată de „Moldindconbank”, care în lunile ianuarie-februarie 2021 a obținut  28,05 mil. lei (în ianuarie-februarie 2020 – 23,86 mil. lei). Locul trei a revenit „Mobiasbanca - OTP Group”, veniturile din diferența de curs valutar fiind de 23,28 mil. lei ( primele două luni ale anului precedent – 21,43 mil. lei).

Opt milioane de oameni din 181 de țări au făcut donații prin intermediul serviciului PayPal în sezonul sărbătorilor de iarnă. Potrivit contorului „2016 Holiday Giving Tracker”, din 27 noiembrie până în Anul Nou au fost transferate către 282 053 organizații de caritate peste 971 milioane de dolari. Republica Moldova se află pe primul loc la capitolul „Donație medie” și pe locul opt cu „Cea mai mare donație”, transmitе fundraising.co.uk.

Soțul persoanei fizice se află peste hotarele Republicii Moldova mai mult de 183 de zile. Va avea dreptul persoana fizică la scutirea acordată soţiei (soţului), prevăzută în art. 35 din Codul fiscal?

Valoarea ajutorului de stat raportat pentru anul 2016 s-a micșorat față de anul 2015 cu 2,3 mil. lei. Totodată, valoarea ajutorului de stat s-a micșorat cu 15,47% în anul 2016 în raport cu anul 2014. Această micșorare provine în mare parte drept rezultat al prezentării de informații incomplete privind ajutoarele de stat acordate în baza prevederilor Codului fiscal. Datele sunt incluse în Raportul privind ajutoarele de stat acordate în Republica Moldova pentru anul 2016, publicat în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent de Consiliul Concurenței, autoritatea care deţine atribuţii de autorizare, monitorizare şi raportare a ajutorului de stat.

Modificările legislative aduse în materia fiscală, formularul tipizat al Dării de seamă IPC18, tichetele de masă, contractele de leasing, modificările ce țin de protecția datelor cu caracter personal, prețurile de transfer și alte noutăți legislative pe plan național și internațional au fost discutate astăzi în cadrul unui seminar organizat de Asociația Contabililor și Auditorilor Profesioniști din Republica Moldova (ACAP), în parteneriat cu firma de consultanță română Mazars și cu Tx&A Co SRL – companie ce oferă servicii de consultanță și contabilitate atât în Republica Moldova, cât şi în străinătate.

În conformitate cu prevederile art. 71 alin. (1) lit. m) din Codul fiscal, veniturile din transportul internaţional maritim, aerian, feroviar sau rutier, cu excepţia cazurilor în care transportul se efectuează numai între punctele situate în afara Republicii Moldova se consideră venituri ale nerezidenţilor obţinute în Republica Moldova. Astfel, venitul obținut de către nerezident din transportul internațional efectuat numai între punctele situate în afara Republicii Moldova nu se consideră venit al acestuia obţinut în Republica Moldova, ci ca venit obţinut din activitatea de întreprinzător peste hotarele Republicii Moldova.

Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, în următorii ani în Republica Moldova salariului mediu pe economie va crește.

În ce cazuri urmează a fi impozitate cheltuielile din deplasări?