Persoana fizică X deține în proprietate un apartament, procurat în anul 2015 la costul de 450 mii lei. Acesta nu este locuința de bază. Pe data de 3 octombrie 2018, în baza contractului de vânzare-cumpărare, persoana fizică respectivă vinde acest apartament la prețul de 650 mii lei. Cum își va determina persoana fizică X obligațiile fiscale aferente impozitului pe venit pentru tranzacția respectivă?   Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal (CF), se consideră activ de capital. Totodată, potrivit art. 18 lit. e) din CF, creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) reprezintă sursă de venit impozabilă, care se include în venitul brut.

Potrivit art. 34 alin. (22) şi (23) din Codul contravenţional (CC), comiterea repetată de către persoana juridică, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate în partea specială a cărții întâi a CC se sancţionează cu amendă în mărime dublă din suma amenzii în valoarea limitei maxime stabilite. Comiterea de către persoana juridică a treia oară şi mai mult, în decursul unui an calendaristic, a încălcărilor specificate se sancţionează cu amendă în mărime triplă din suma amenzii în valoarea limitei maxime, indicată în partea specială a cărţii întâi.

Procesul contravenţional are drept scop constatarea contravenţiei, examinarea şi soluţionarea acesteia, constatarea cauzelor şi condiţiilor care au contribuit la săvârşirea contravenţiei, se spune în art.374 alin.(2) din Codul contravențional (CC). Prin Legea privind modificarea unor acte legislative nr.159 din 12 octombrie 2018, în CC a fost introdus un nou tip de contravenție — imixtiunea în procesul contravențional. Imixtiune, potrivit dicționarului explicativ a limbii române (DEX) reprezintă amestec nemotivat și nedorit în treburile altcuiva.

Neprezentarea în termen a datelor statistice sau comunicarea de date statistice eronate va fi sancționată cu o amendă mai mică. Guvernul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea Codului contravențional (CC). Conform relatării ministrului Finanțelor, Ion Chicu, proiectul are drept scop micșorarea sancțiunii prevăzute la art 330 din CC, care stabilește răspunderea pentru neexecutarea sau executare necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute de lege privind prezentarea datelor statistice.

Prevederile Codului contravențional (CC) reglementează cadrul general al constatării și al sancționării contravențiilor și conține norme juridice cu privire la modul de întocmire a procesului-verbal, mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină acest proces-verbal, persoanele care au calitatea de agenți constatatori, modul de contestare a procesului-verbal, regimul general al sancțiunilor contravenționale, al aplicării și al executării acestora.

Partea I Modul de reflectare a creanțelor compromise casate în Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12) Potrivit art. 31 alin. (1) din CF se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislației, dacă această datorie s-a format în cadrul desfășurării activității de întreprinzător.

Camera de Comerț și Industrie a Moldovei a găzduit o delegație de oameni de afaceri din provincia chineză Jiangsu, care doresc să inițieze relații de colaborare cu întreprinzătorii moldoveni.

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova va viza documentele de comerţ internaţional reieşind din funcţiile pe care le exercită şi practica mondială a activităţii Camerelor de Comerţ şi Industrie.

În urma examinării unei petiţii, agentul constatator al Inspecţiei Teritoriale a Muncii Chişinău a întocmit în privinţa SRL „C” un proces verbal cu privire la contravenţie. La baza acestuia au fost puse art. 551 “Utilizarea muncii nedeclarate”, 552 “Achitarea salariului sau a altor plăţi fără reflectarea acestora în evidenţa contabilă” din Codul contravenţional al RM (CC), fiind depistate mai multe încălcări ale legislaţiei muncii de către angajator: – relaţiile de muncă nu au fost perfectate în formă scrisă prin încheierea contractelor individuale de muncă, fiind admisă munca nedeclarată, contrar prevederilor art. 71 şi art. 58 alin. (1) din Codul muncii (CM);

Serviciul Fiscal de Stat (Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Basarabeasca — la momentul efectuării controlului), a efectuat la Instituția Medico-Sanitară Publică ,,Centrul de Sănătate Basarabeasca” (IMPS) un control fiscal la fața locului prin metoda verificării tematice privind constatarea venitului din realizarea obținută în urma pretinsei activități fără licență în activitatea farmaceutică pentru perioada 19 aprilie 2014 -13 mai 2015. Ulterior, a fost întocmit un act de control, potrivit căruia, conform registrelor valorilor materiale realizate și registrelor contabile, s-a constatat că IMSP pentru perioada supusă verificării, a realizat medicamente cu amănuntul populației în sumă de 3,3 mil. lei, iar în baza facturilor fiscale a realizat medicamente Companiei Naționale de Asigurare în Medicină, în aceeași perioadă, în sumă totală de 1,14 mil. lei.

Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA), anual, până la data de 1 martie, va prezenta Consiliului Concurenţei un raport privind beneficiarii efectivi şi nivelul concentrării pieţei în domeniul audiovizualului. Totodată, în cazul în care CCA constată semne de concentrare economică, acesta va sesiza Consiliul Concurenţei şi îi va pune la dispoziţie toate informaţiile relevante deţinute. Parlamentul a votat, în prima lectură, un proiect de lege ce prevede completarea Legii Concurenței cu un nou articol — 251, ce va reglementa evaluarea concentrărilor economice în domeniul mass-media.

Un deputat în Parlamentul Republicii Moldova s-a adresat Curţii Constituţionale (în continuare — CC) pentru controlul constituționalității art. 458 alin. (3) pct. 4) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova, adoptat prin Legea nr. 122 din 14 martie 2003. Autorul sesizării consideră că norma contestată încalcă prevederile articolelor 6, 7, 134 și 140 din Constituție. Art. 458 din Codul de procedură penală prevede cazurile de revizuire a procesului penal încheiat prin hotărâre judecătorească irevocabilă. Astfel, potrivit alin. (3) pct. 4) din articolul menţionat, revizuirea unei hotărâri judecătoreşti irevocabile poate fi cerută în cazul în care „CC a recunoscut drept neconstituţională prevederea legii aplicate în cauza respectivă”.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Modul de calculare a amortizării Prima parte poate fi vizualizată aici.   Potrivit cap. IV pct. 8 din Regulament, evidența mijloacelor fixe în scopuri fiscale se ține pentru fiecare obiect separat, aceeași regulă, după cum cunoaștem, se aplică în contabilitatea financiară. Evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale se realizează în baza Registrului privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale, conform anexei nr. 1 la Regulament (pct. 9 din Regulament). Mai jos rezumativ în baza unui tabel prezentăm modul de calcul al amortizării mijloacelor fixe în contabilitatea financiară vis-a-vis de amortizarea în scopuri fiscale.

Începând cu 1 ianuarie 2021, va fi interzisă utilizarea și comercializarea veselei de plastic de unică folosință (farfurii, pahare, bețișoare), cu excepția celor biodegradabile. Parlamentul a votat în lectură finală astăzi, 29 noiembrie 2018, un proiect de lege ce vine cu modificări la Legea cu privire la comerțul interior și la Codul contravențional (CC). Astfel, art. 273 din CC va fi completat cu un punct ce prevede că utilizarea/ comercializarea veselei de unică folosință va fi sancționată

Prin Legea nr.159 din 12 octombrie 2018, publicată în MO al RM nr.416-422 din 9 noiembrie 2018, în Codul contravențional (CC) au fost introduse noi proceduri care vor fi aplicate în procesul contravențional, și anume: — procedurile simplificate de constatare și examinare a contravenției: a) examinarea faptei contravenționale în baza constatărilor personale ale agentului constatator b) acordul de colaborare. — procedura scrisă de examinare a cauzei contravenționale în instanța de judecată.

Persoana fizică S., în calitate de beneficiar, a încheiat cu SA “A”, în calitate de executor, contractul cu privire la confecţionarea, livrarea și montarea a 10 uşi la prețul total de 5249 euro. În conformitate cu pct. 3.1 al contractului, clientul achită 50% din suma comenzii în calitate de avans la momentul semnării contractului cu executorul (2600 euro). Pct. 4.1 al contractului stabilește că termenul de confecționare a ușilor constituie 52 zile din ziua achitării avansului, iar pct.4.2 prevede că achitarea sumei restante de 2649 euro va fi efectuată după confecționarea articolelor, dar nu mai târziu de 2 zile până la începerea lucrărilor de montare.

Aspecte generale Parteneriatul public-privat (PPP) se bazează pe cooperarea între partenerul public şi partenerul privat asumându-şi riscurile şi responsabilitățile în scopul sporirii eficienței patrimoniului public în baza unui contract.

Pe parcursul activității sale entitatea poate înregistra datorii față de personal, furnizori, cumpărători, bănci, față de buget, organele de asigurări sociale şi medicale, fondatori, față de alți creditori pentru care entitățile nu şi-au onorat obligațiile în termenul stabilit şi al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, acestea urmează a fi decontate atât în contabilitatea entității, cât şi în fiscalitate.   Termenul de prescripție extinctivă este prevăzut de art. 267-283 Codul civil al RM nr. 1107-XV/2002 (CC), totodată Codul muncii al RM nr. 154/2003 prin prisma art. 355 prevede că cererea privind soluționarea litigiului individual de muncă se depune în instanța de judecată:

Actualmente, vânzările online (electronice, prin Internet, virtuale) de mărfuri au intrat în competiție nu doar între ele, ci și cu cele ale magazinelor tradiționale, care au fost nevoite să-și revizuiască modelele de afaceri pentru a rămâne competitive pe piață, acestea fiind impuse atât de situația excepțională și de criză, cât și de faptul că barierele de intrare în mediul online astăzi sunt mai mici decât cele offline.