Factorul principal în fenomenul insolvabilității este responsabilitatea față de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum și de Comitetul creditorilor.

Societatea Comercială „XXXX” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare SC „XXXX” SRL) desfăşoară activitate comercială, comerţ cu amănuntul al articolelor de vestimentaţie. Totodată, întreprinderea prestează servicii de subarendă a imobilului din str. Bucureşti YY, care a fost luat în locaţiune. În rezultatul efectuării inventarierii mărfurilor, Inspectoratul Fiscal de Stat pe municipiul Chişinău a stabilit existenţa soldului de mărfuri aflate în subdiviziunea SC„XXXX” SRL. Conform datelor evidenţei contabile, soldul mărfurilor la 06 octombrie 2011 constituia suma de 1 334 459 lei. Devierea dintre datele evidenţei contabile şi rezultatele inventarierii constituia neajunsuri de marfă în valoare de 107 817 lei. Conform actului de control nr. 5-654674 din 25 noiembrie 2011, s-a constatat că, potrivit scrisorii Comisariatului General de Poliţie pe municipiul Chişinău nr. AAA din august 2011, s-a stabilit trecerea de către SC „XXX” SRL peste frontiera de stat a Republicii Moldova a mărfurilor în regim vamal de import din Franţa şi Germania de la companiile „ YYYY” Societate pe Acţiuni şi „TTTT” Gmbh prin eschivarea de la controlul vamal şi, respectiv, de la nedeclararea mărfurilor.

Factorul principal în fenomenul insolvabilităţii este responsabilitatea faţă de creditori. Interesele tuturor creditorilor în procesul de insolvabilitate sunt reprezentate de Adunarea creditorilor, precum şi de Comitetul creditorilor. Atribuţiile exclusive ale Adunării creditorilor sunt reglementate de prevederile art. 54 alin. (1) al Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea), şi sunt următoarele:

O alta etapă a procesului de insolvabilitate este aplicarea faţă de debitor a procedurii planului în cadrul procesului de insolvabilitate. Conform prevederilor art. 2 al Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2001, precum şi a Hotărîrii Plenului Curţii Supreme de Justiţie nr. 34 din 22.11.2004 „Cu privire la aplicarea Legii insolvabilităţii de către instanţele judecătoreşti economice”, procedură a planului este procedura aplicabilă debitorului în cadrul procesului de insolvabilitate, reprezentînd modalitatea de satisfacere a creanţelor creditorilor prin realizarea unui plan complex de măsuri de remediere financiară şi economică a debitorului şi/sau de valorificare a masei debitoare. Procedura planului are cel puţin două justificări: pe de o parte, este păstrat întreprinzătorul ca subiect de drept, acordînduise şansa unui nou început, iar, pe de altă parte, procedura permite creditorilor să recupereze mai multe procente din creanţe decît ar fi obţinut printro simplă lichidare.

În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Activitatea notarială. Notariatul este o instituţie publică de drept abilitată să asigure, în condiţiile legii, ocrotirea drepturilor şi intereselor legale ale persoanelor şi statului prin îndeplinirea de acte notariale în numele Republicii Moldova. Notariatul îşi desfăşoară activitatea în baza Constituţiei Republicii Moldova, Legii cu privire la notariat, altor acte normative, precum şi a tratatelor internaţionale la care Republica Moldova este parte. Pornind de la caracterul public al notariatului, Ministerul Justiţiei efectuează, în conformitate cu legislaţia, reglementarea şi organizarea activităţii acestora. Activitatea notarială se realizează de notari şi de alte persoane, abilitate prin lege, prin acte notariale şi consultaţii notariale. Notarul se numeşte în funcţie prin ordinul ministrului justiţiei şi este persoana autorizată de stat să presteze, în numele acestuia, servicii publice prin desfăşurarea activităţii notariale în baza licenţei eliberate de Ministerul Justiţiei.

Metodele şi sursele indirecte de estimare a obligaţiei fiscale sunt larg utilizate de administraţiile fiscale moderne şi fac parte din instrumentarul de conformare. Acest instrument are 2 acţiuni: una pasivă şi alta activă. Însăşi existenţa lor are un impact asupra contribuabililor solicitîndu-i să respecte legislaţia fiscală, iar în cazul în care se va constata că legea fiscală a fost violată – prin utilizarea directă a metodelor şi surselor, organul fiscal va restabili echitatea fiscală. Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte? Metoda indirectă de estimare reprezintă o metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Prezenta lege este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului, prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut, este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 632-XV din 14.11.2011. Prezenta lege se aplică întreprinderilor, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, societăţilor necomerciale în proces de insolvabilitate, înregistrate în Republica Moldova în condiţiile legale. Procesul de insolvabilitate se desfăşoară în conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă, Codului civil, Legii insolvabilităţii şi a Codului fiscal.

La finele lunii septembrie, 187 de ţări s-au reunit la Washington pentru a discuta despre criza economică cu care se confruntă economia globală. Miniştri de finanţe, guvernatori ai băncilor centrale, oameni de afaceri, lideri ai societăţii civile, uniunilor sindicale s-au adunat la şedinţa anuală a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale. Cuvintele de ordine ale acesteea au fost urgenţa şi nevoia de a acţiona, de a se implica pentru guvernele din întreaga lume, şi, în special, din ţările zonei Euro, pentru a restabili încrederea investitorilor, a pieţelor, atît în soarta monedei unice europene, cît şi în stabilitatea financiară a lumii, aşa cum o cunoaştem astăzi. „În lumea noastră, atît de interconectată, evenimentele din economiiile avansate afectează pe toată lumea – de la fermierul din Kenya sau designerul brazilian, la omul de afaceri chinez”, a declarat în cadrul reuniunii directorul executiv al FMI, Christine Lagarde.

Care este procedura de contestare a deciziilor organului fiscal? În conformitate cu art. 268 alin. (1) şi art. 269 alin. (1) din Codul fiscal, contestaţia împotriva deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal poate fi depusă, dacă Codul fiscal nu prevede altfel, în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a întreprinderii acţiunii contestate. Contestaţia împotriva deciziei organului fiscal sau acţiunii funcţionarului fiscal se depune la organul fiscal emitent al deciziei sau al cărei funcţionar a întreprins acţiunea. Astfel, în cazul în care decizia contestată de contribuabil a fost emisă de IFS pe mun. Chişinău, contribuabilul urmează să depună contestaţia iniţială, în mod obligatoriu, la IFS pe mun. Chişinău.

Pe data de 12 februarie 2011, salariatul întreprinderii „X” a fost concediat. În urma examinării cererii depuse de către acesta în instanţa de judecată, pe data de 17 iunie 2011 a fost emisă o hotarîre, prin care s-a decis că salariatul a fost concediat nelegitim, iar angajatorul este obligat să-l restabilească la serviciu şi să-i achite salariul pentru perioada în care s-a aflat în concediu forţat. În ce mod se vor impozita plăţile date? Va avea dreptul angajatul să beneficieze de scutiri suplimentare, dat fiind faptul că în timpul cît a fost concediat a obţinut dreptul la scutirea pentru persoana întreţinută? Potrivit art. 88 alin. (1) din Codul fiscal, fiecare patron care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi faciÎntrebărilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinînd cont de scutirile solicitate de angajat, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Hotărîrea Guvernului „Pentru aprobarea Regulamentului cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăţi efectuate de către patron în folosul angajatului şi a formularelor ce atestă reţinerea impozitului pe venit la sursa de plată” nr. 10 din 19.01.2010.

Cu începere de la 1 ianuarie 2012 vor fi puse în aplicare amendamentele la Codul fiscal aprobate în această primăvară şi care au menirea de a permite organelor fiscale să utilizeze, în caz de necesitate, metode şi surse indirecte în vederea estimării obligaţiilor fiscale ale persoanelor juridice şi fizice. Deşi, nu este o normă nouă în practica internaţională în domeniul fiscal, pentru Republica Moldova această prevedere legislativă va trebui să creeze un bun prilej pentru a permite organelor fiscale să administreze mai eficient colectarea impozitului pe venit al persoanelor juridice şi fizice.

„Evitarea taxelor este singurul efort intelectual care mai are recompense” John Maynard Keynes Orice regulă impusă creează tentaţii de a stabili căile de evitare a acesteia. Căile evident pot fi mai mult sau mai puţin legale. Situaţie prezentă şi în corelaţia dintre mediul de afaceri şi regulile de impozitare stabilite de legiuitor.

Începînd cu 1 ianuarie a.c. entităţile de interes public sunt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească rapoarte financiare conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară, iar la începutul anului 2012 să prezinte primele rapoarte conform SIRF, stabileşte Legea contabilităţii, adopată în 27 aprilie 2007. Entitatea de interes public este, potrivit legii contabilităţii, una de importanţă deosebită pentru public datorită domeniului de activitate şi care reprezintă o instituţie financiară, un fond de investiţii, o companie de asigurări, un fond nestatal de pensii, o societate comercială ale cărei acţiuni se cotează la Bursa de Valori a Republicii Moldova. Am încercat, în acest număr, să vedem cum se întîmplă trecerea la SIRF la companiile moldoveneşti şi în special cum derulează procesul la băncile comerciale – cele mai mari entităţi de interes public.

În legătură cu modificările operate în Codul fiscal vizavi de livrările efectuate în cadrul contractelor de leasing conform Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.193 din 15.07.2010 (Monitorul Oficial nr.135-137/484 din 03.08.2010) şi a Legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative nr.48 din 26.03.2011 (Monitorul Oficial nr.53/114 din 04.04.2011), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat prezintă spre cunoştinţă şi călăuză în lucru următoarele. Potrivit Hotărîrii Curţii Constituţionale nr.5 din 18.02.2011 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi ale actelor legislative, Legea nr.193 din 15.07.2010 a fost declarată drept neconstituţională.