Urmează sau nu să fie recalculată indemnizația de maternitate, atunci când aceasta a fost stabilită incorect din cauza erorilor comise de angajator sau Casa Națională de Asigurări Sociale? Prin garanțiile de protecție socială instituite în art. 47 din Constituție, statul ocroteşte sănătatea şi bunăstarea cetățenilor, acordându-le asistență socială în cazurile prevăzute de lege. În domeniul drepturilor sociale, statul este obligat să ia măsuri pozitive pentru a asigura protecția acestor drepturi, astfel încât fiecare membru să posede un minim garantat de asigurare socială. Rațiunea asistenței și protecției sociale este de a răspunde nevoilor de trai ale persoanelor și de a menține un anumit nivel de trai în caz de producere a anumitor împrejurări obiective.

Decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă ar putea fi luată de medicul de familie, fără necesitatea avizului Consiliului Național pentru Determinarea Dizabilității și Capacității de Muncă. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare publică un proiect de lege ce conține mai multe modificări la Legea privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale. Astfel, medicul de familie va lua decizia privind prelungirea perioadei de aflare în incapacitate temporară de muncă, începând cu a 120-a zi, și în cazul de prelungire a concediului medical peste 180 de zile. Totodată, începând cu 1 ianuarie 2019, certificatele de concediu medical se vor acorda electronic.

Partea I Partea II 3. Aplicații concrete În cele ce urmează vom menționa unele cazuri tipice de evenimente justificatoare, cu accent pe jurisprudența bazată pe CVIM în contractele internaționale: (1) fenomene ale naturii și catastrofe (eng. — Act of God)

În Monitorul Oficial din 1 februarie 2019 a fost publicată Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022. Convenţia este un act juridic care stabileşte principiile generale de reglementare a raporturilor de muncă şi a raporturilor social-economice legate nemijlocit de acestea, care se încheie de către reprezentanţii împuterniciţi ai părţilor în limitele competenţei lor.

I. Partea III Procesul de notificare privind înregistrarea în calitate de operator de date cu caracter personal Etapa 3 — Procesul de notificare Prin procesul de notificare înțelegem autentificarea în Registru (crearea unui cont/profil), completarea notificării (17 etape) și depunerea acesteia la Centru. Înainte de a depune notificarea, este absolut necesar să faceți cunoștință și să vizualizați „Ghidul privind procedura înregistrării operatorilor și a sistemelor de evidență a datelor cu caracter personal” și “Manualul operatorului” care pot fi accesate pe pagina-web oficială a Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal al Republicii Moldova (în continuare Centru). Vizualizarea acestora va facilita procesul de notificare, din motiv că se descrie într-un lux de amănunte procedura de notificare, inclusiv și procedura tehnică.

Serviciul Fiscal de Stat și-a axat eforturile în vederea reducerii evaziunii fiscale, economiei tenebre și creșterea conformării voluntare prin realizarea măsurilor de prevenire şi contracarare a fenomenului muncii „la negru” şi a practicii de achitare a salariilor „în plic”. Aceste acțiuni sunt prevăzute în Planul de acțiuni privind minimizarea practicii de achitare a salariilor „în plic” şi „muncii la negru”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.477 din 28 iunie 2011 și Matricea de acțiuni pentru implementarea Strategiei naționale privind ocuparea forței de muncă pentru anii 2017-2021, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1473 din 30.12.2016.

În contextul modificărilor operate în legislaţia din domeniul asigurărilor sociale de stat ca urmare a adoptării pachetului legislativ al reformei fiscale, a apărut necesitatea introducerii unor modificări şi completări în Clasificatorul categoriilor persoanelor asigurate (în continuare – Clasificator).

Proiectul cu privire la transferul unor zile de odihnă în anul 2017 a fost elaborat în conformitate cu prevederile art. 111 alin. (5) din Codul muncii, care stabilește că, în scopul utilizării optime de către salariați a zilelor de repaos și de sărbătoare nelucrătoare, guvernul este în drept să transfere zilele de repaus (de lucru) în alte zile.

1. (29.1.9.0) Care va fi regimul fiscal în cazul în care fondatorul îndreaptă suma împrumutului, acordat entității, în calitate de aport la capitalul social, ca urmare a convertirii datoriei, pentru acoperirea pierderilor anilor precedenți? 2. (29.1.4.14) Apare oare obligația de prezentare a Declarației persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit pentru contribuabil și soția (soțul) în cazul în care unul din soți a beneficiat de scutirea suplimentară a soției (soțului), iar pe parcursul anului fiscal aceștia au întrerupt relația de căsătorie?

În cazul în care mama sau tatăl copilului se angajează ori își reia activitatea de muncă sau se eliberează înainte de expirarea concediului pentru îngrijirea copilului, plata indemnizației lunare nu se suspendă până la expirarea acestui concediu, iar beneficiarul va primi în același timp indemnizația și salariul. Prevederea se va aplica începând cu 1 iulie 2019. Hotărârea Guvernului nr.1120 cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru modificarea Legii nr. 289/2004 privind indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă și alte prestații de asigurări sociale din 14 noiembrie curent a fost publicată în Monitorul Oficial din 16 noiembrie curent.

(Începutul în nr. 5(53), 2019) Partea I În prezentul articol vom examina unele aspecte practice ale contabilităţii costurilor directe și repartizabile cu personalul, care, în principal, se referă la: • momentul recunoașterii costurilor directe și repartizabile privind retribuirea muncii;

Mai mulți beneficiari ai acestei alocaţii se confruntă cu o situaţie prevăzută în capitolul 3, alineatul 7 din Regulamentul cu privire la modul de stabilire şi plată a indemnizaţiilor adresate familiilor cu copii.

Cum se acordă scutirea personală în cazul în care salariatul pleacă în concediu din cont propriu pe un termen ce depăşeşte 30 de zile?

În contextul întrebărilor care continuă să parvină de la contabili cu privire la corelaţia dintre categoriile persoanelor asigurate declarate şi prestaţiile de asigurări sociale, oferim explicaţii la unele aspecte ce apar la completarea Darii de seamă IPC 18, în special în cazurile de activitate cu program parţial de muncă la o altă întreprindere a persoanelor aflate în concediul de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani sau de activitate a acestora pe bază de contract de prestare a serviciilor. Persoana „X”, aflându-se în concediu de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani la locul de muncă de bază, a decis să se angajeze prin cumul, cu program parţial, la o nouă întreprindere,

Angajatului întreprinderii „X” i s-a acordat concediu de odihnă anual şi a beneficiat de indemnizaţia de concediu care a fost achitată, conform prevederilor art. 117 a Codului Muncii, cu 3 zile calendaristice înainte de plecarea salariatului în concediu. După expirarea perioadei de concediu, angajatul a depus cerere de eliberare, situaţie în care a fost obligat de către angajator să restituie suma indemnizaţiei pentru zilele de concediu neacoperite. În luna de eliberare în documentele de evidenţă contabilă este indicată suma cu semnul minus, deoarece fostul angajat nu a lucrat şi nu i s-a calculat salariu.

Declararea de către angajatori a informaţiei privind raporturile de muncă ale angajaţilor este necesară în scopul stabilirii prestaţiilor de asigurări sociale în sistemul public de asigurări sociale (pensii, indemnizaţii), precum şi pentru acordarea statutului de persoană asigurată în sistemul de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, ceia ce presupune activarea sau dezactivarea poliţei medicale. La momentul actual, persoanele, care se află într-un risc asigurat ce oferă dreptul la acordarea unei indemnizaţii, se declară în Informaţia privind stabilirea drepturilor sociale în sistemul public de asigurări sociale Forma DSA 19 (în continuare — Forma DSA 19).

Conform al. (15) din art.7 al Legii nr.289/2004, baza de calcul a indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de boli obişnuite sau de accidente nelegate de muncă stabilite din contul angajatorului o constituie salariul mediu al angajatului, determinat în modul stabilit de Guvern. Iar din salariu mediu se exclud unele tipuri de venituri, din care se calculeaza contribuții de asigurări sociale. Totusi, care este baza de calcul pentru indemnizațiile stabilite din contul angajatorului – salariul mediu sau venitul mediu asigurat ?

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

În Republica Moldova vor activa funcționari fiscali cu statut special, conform pachetului de legi ce prevede reformarea domeniului fiscal. Astfel, se propune completarea Codului fiscal cu articole ce vor reglementa statutul acestor funcționari. Conform proiectului, funcționarul fiscal cu statut special este cel care exercită atribuțiile Serviciului Fiscal de Stat în domeniul constatării infracțiunilor.

În anul 2018 veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat sunt preconizate în sumă de 19 247 518,1 mii lei, cu o creștere față de anul curent cu 9,9%.