Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea Regulamentului privind principiile contabile și situaţiile financiare individuale şi consolidate ale entităților care desfășoară activitatea de asigurare și/sau reasigurare. Documentul reglementează obligaţia de aplicare a politicilor contabile în vederea îndeplinirii cerinţelor de întocmire a unor dări de seamă incluse în raportările periodice de supraveghere prevăzute de legislație, precum şi obligaţia de transmitere către autoritatea de supraveghere a unor raportări suplimentare în scop statistic şi de supraveghere întocmite pe baza evidenţelor contabile şi tehnico-operative.

Fondul de pensii facultative poate fi constituit de către administrator în baza contractului de societate civilă întocmit în formă scrisă, la care participantul devine parte după semnarea contractului de aderare și virarea contribuției. Un fond de pensii trebuie să întrunească minimum 15 participanți. Sistemul facultativ de fonduri de pensii se va forma pe baza contribuțiilor voluntare ale salariaților sau angajatorilor. Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea proiectului de Lege privind fondurile de pensii facultative. Documentul urmează a fi discutat în cadrul ședinței secretarilor generali ai ministerelor ce va avea loc mâine, 5 decembrie.

Protecţia sănătăţii salariaţilor în caz de boli profesionale şi accidente de muncă – acesta este scopul Convenţiei Organizaţiei Internaţionale a Muncii privind serviciile de sănătate ocupaţională. Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale propune spre consultare proiectul de lege ce prevede ratificarea acesteia. Potrivit ministerului, ratificarea de către țara noastră a Convenției va contribui la perfecţionarea legislaţiei în domeniu, identificarea şi evaluarea riscurilor de expunere a lucrătorilor la locul de muncă, monitorizarea factorilor de mediu şi a operaţiunilor de producţie care ar putea afecta sănătatea angajaților, organizarea de prim ajutor şi de asistenţă medicală de urgenţă.

Procesul de creare a parcurilor pentru tehnologia informaţiei, precum şi funcţionarea acestora sunt reglementate de Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei nr.77/21.04.2016. Conform art.2, rezident al parcului este persoană juridică sau fizică înregistrată în Republica Moldova în calitate de subiect al activităţii de întreprinzător, care este inclusă în Registrul de evidenţă al rezidenţilor parcului şi care practică, drept activitate principală, una sau mai multe din activităţile prevăzute la art.8 al Legii menționate, în baza unui contract încheiat cu Administraţia parcului. Activitate principală este activitatea care generează 70% sau mai mult din venitul din vânzări al rezidentului parcului.

Persoana fizica X în luna martie prestează servicii de consultanță unei întreprinderi Y în baza contractului de prestări servicii. Are dreptul persoana fizică, la determinarea impozitului pe venit aferent veniturilor obținute din prestarea serviciilor, să beneficieze de scutirea personală? Fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) este în drept să beneficieze de scutirile prevăzute la art.33-35 din Codul fiscal (CF). Conform art.88 alin.(1) din CF, fiecare angajator care plăteşte lucrătorului salariu (inclusiv primele şi facilităţile acordate) este obligat să calculeze, ţinând cont de scutirile solicitate de angajat şi de deduceri, şi să reţină din aceste plăţi un impozit, determinat conform modului stabilit de Guvern.

Intermedierea închirierii de locuinţe, conform art. 1673 alin. (1) din Codul civil (CC), este contractul prin care o parte (intermediar locativ) se obligă să intermedieze ori să indice celeilalte părţi ocazia de a încheia un contract de închiriere a unei locuinţe și se aplică dispoziţiile generale în măsura în care din normele stabilite nu rezultă altfel. Regulile privind contractele de intermediere locativă nu se aplică contractelor care au drept obiect intermedierea închirierii de locuinţă pentru turişti.

Din diverse motive, fie din cauza modificărilor frecvente ale reglementărilor aplicabile sau a complexității activității, fie din cauza fluctuației de personal etc., situaţiile financiare pot conține o serie de erori semnificative, care trebuie corectate. În mod contrar, omisiunea corectării acestora ar conduce la denaturarea situaţiilor financiare întocmite. Mai mult, în cazul în care situaţiile financiare conţin erori semnificative comise în mod intenţionat, acestea nu se consideră conforme nici cu Standardele Naționale de Contabilitate (SNC), nici cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară (IFRS1).

Perspectivele de implementare a regimului micului trafic de frontieră și optimizarea statutului punctelor de trecere a frontierei de stat moldo-ucraineană au reprezentat principalele subiecte de discuții în cadrul unei întrevederi ai reprezentanților Serviciului Vamal și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu autoritățile respective din Ucraina. Evenimentul a fost organizat la Odesa, Ucraina, sub egida Misiunii Uniunii Europene de Asistență la Frontieră în Moldova și Ucraina (EUBAM).

Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) va beneficia de oportunități pentru preluarea experienței specialiștilor IT din cadrul Serviciului Venituri de Stat al Letoniei în materie de implementare a sistemului de monitorizare electronică a vânzărilor și a practicii de automatizare a instruirilor privind utilizarea sistemelor informatice din instituțiile publice din Letonia. Asupra acestor aspecte s-a convenit la finalul vizitei de studiu efectuată săptămâna trecută la Riga, de o delegație a CTIF, condusă de directorul adjunct al instituției, Vadim Muntean. Delegația a întrunit responsabili ai subdiviziunilor IT din cadrul CTIF și doi membri ai Consiliului de Administrație al instituției: Igor Țurcanu, director adjunct al Serviciului Fiscal de Stat (SFS), și Dorel Noroc, șef al direcției politici fiscale și vamale a Ministerului Finanțelor.

Care sunt reglementările de care agenții economici trebuie să țină cont când stabilesc prețurile de comercializare la produsele social importante? Care este autoritatea care verifică modul de formare a acestor prețuri și ce riscă agenții economici pentru nerespectarea prevederilor legislației?   Republica Moldova a adoptat sistemul economic în care deciziile ce privesc producția și distribuția de bunuri este bazată pe interacțiunea dintre cerere și ofertă, care determină prețurile bunurilor și serviciilor. Excepție fac doar o anumită categorie de bunuri/ produse, prețul cărora este reglementat de către stat. În acest context, Legea nr. 231/2010  cu privire la comerțul interior statuează că produsele și serviciile se comercializează pe teritoriul RM la prețuri libere de vânzare, cu excepția celor reglementate.

Perspectivele de îmbunătățire a procedurilor actuale de perfectare și evidență a Carnetelor de admitere temporară a mărfurilor (ATA) a fost discutată astăzi, 25 octombrie 2018, în cadrul unui seminar organizat de Camera de Comerț și Industrie (CCI), cu susținerea instrumentului TAIEX al Comisiei Europene. În cadrul seminarului au fost prezentate cele mai bune practici din domeniul carnetelor ATA din Ungaria și Italia. La seminar au participat experți din cadrul CCI, specialiști din domeniul vămurii din filialele CCI, reprezentanți ai Asociației Internaționale de Transport Auto din Moldova, Uniunii Transportatorilor și Drumarilor și ai Centrului de Instruire a Personalului pentru Transporturi Internaționale.

Sunt în ajunul concediului de maternitate. Activez în cadrul unei companii şi, concomitent, desfăşor o activitate de creație pentru care sunt remunerată, obținând venit sub formă de royalty. Aşi dori să ştiu dacă sumele care mi se achită cu drept de autor (royalty) vor fi luate în calcul la stabilirea indemnizaţiei de maternitate şi indemnizaţiei de îngrijire a copilului până la 3 ani. Cum sunt calificate aceste sume în cazul în care sunt primite de unul din părinţii copilului şi în cazul în care persoana este una terţă, dar este în concediu de îngrijire a copilului până la 3 ani? De asemenea, în cazul de survenire a unei incapacităţi temporare de muncă pe perioada concediilor indicate, aceste sume se includ în calcul?

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

În ianuarie-iunie 2019, volumul total al transferurilor bancare de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din RM a constituit $589,49 mil., cu 7,9 la sută mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut. Potrivit datelor Băncii Naţionale a Moldovei (BNM), în luna iunie 2019, prin intermediul băncilor licențiate au fost transferate din străinătate în favoarea persoanelor fizice mijloace bănești în valoare netă de $100,92 mil. (în scădere cu 14,1 la sută comparativ cu iunie 2018).

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

În cadrul Ministerului Finanțelor a fost convocată o nouă ședință a grupului de lucru, responsabil de optimizarea raportării statistice, fiind expuse constatările membrilor grupului de lucru în urma procesului de analiză a formularului „Ancheta Structurală Anuală”. Astfel, s-a constatat necesitatea comasării sau eliminării anumitor indicatori după efectuarea unei analize și contrapunere a datelor prezentate de către agenții economici prin formularul respectiv cu alte surse informaționale.

Serviciul Fiscal de Stat a inițiat la finele anului 2019 lucrările de dezvoltare a sistemului informațional automatizat „e-Factura”. Lucrările de îmbunătățire a sistemului, planificate a fi realizate de către Serviciul Fiscal de Stat pentru anul 2020, de comun cu I.P. „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”, vor contribui la majorarea numărului de utilizatori ai sistemului și utilizarea pe larg a acestuia, în special pentru procesul de achiziții publice.

Mâine, 02 august 2019, va ieși de sub tipar nr. 246-248 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Particularitățile anului 2020 au condiționat un proces al politicii fiscale complex condiționând necesitatea identificării și promovării unor măsuri axate pe relansarea economică ca urmare a crizei pandemice, perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea unei previzibilități reglementărilor fiscale.   În acest sens, urmează o sistematizare și descriere a celor mai importante modificări ale legislației fiscale și vamale care se regăsesc în Legea nr.257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (în continuare – Legea nr.257/2020).