Legea privind regimul străinilor în Moldova va fi completată cu un nou capitol ce va reglementa acordarea și prelungirea dreptului de ședere provizorie pentru lucrătorii migranți, ce conține condițiile de imigrare în scop de muncă în RM pentru mai multe categorii de specialiști – angajații în proiecte investiționale, lucrătorii înalt calificați, lucrătorii detașați, specialiști din domeniul IT, rezidenții ZEL etc. Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege ce vine cu modificări la Legea privind actele de identitate, Legea taxei de stat, Legea cu privire la migrație de muncă etc.

Proiectul noului Cod vamal al Republicii Moldova (CV) a fost aprobat în lectură finală în cadrul ședinței plenare a Parlamentului din 24 august curent și urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2023. Adoptarea documentului derivă din necesitatea executării angajamentelor asumate de RM în partea ce vizează armonizarea cadrului vamal național la Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013, precum și la alte 8 acte normative ale Uniunii Europene.   Implementarea noului act normativ are obiectiv principal intensificarea comerțului internațional prin: armonizarea cadrului legislativ național vamal la standardele europene; reducerea costurilor legate de declararea mărfurilor; utilizarea tehnologiilor informaționale pentru toate procedurile vamale;

Formarea profesională continuă a adulţilor se va organiza în mod distinct pe niveluri de formare şi specialităţi, ţinându-se cont de nevoile angajatorilor, de competenţele generale ale adulţilor, de cerinţele înaintate pentru funcţiile pe care aceştia le exercită şi de posibilităţile lor de promovare sau de încadrare în câmpul muncii.

Pe parcursul lunii iunie au fost înregistrați 2186 de șomeri, dintre care 1068 femei, potrivit datelor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă. Totodată, la finele lunii iunie curent la evidență erau, în total, 16954 șomeri. În același timp, pe parcursul lunii iunie 2018 au fost plasați în câmpul muncii 1702 șomeri, 840 fiind femei.

Reducerea barierelor tarifare pentru exportul de produse horticole, elaborarea planului multianual de promovare a produselor horticole pe piețe-țintă (Asia, Orientul mediu, Federația Rusă etc.) crearea conceptului de utilizare în sinergie a brandului de țară „Pomul Vieții” și brandului ,,Moldova – un gust deosebit” pentru toate activitățile de promovare a produselor horticole, aprobarea de către Guvern a Programului Național de dezvoltare a sectorului agriculturii ecologice, oferirea suportului producătorilor la efectuarea investițiilor în infrastructura fizică aferentă exploatațiilor agricole sunt doar câteva dintre cele 70 de măsuri incluse în Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2021-2025. Acesta este aprobat de Executiv, Hotărârea nr.840 din 18 noiembrie 2020 fiind publicată în MO.  

Autoritățile planifică să introducă în Codul fiscal scutirea de la plata impozitului pe imobil deținute de către întreprinderea socială de inserție, în scopul promovării și încurajării acestui sector. Acțiunea este inclusă în proiectul Programului Național de Dezvoltare  a Antreprenoriatului Social pe anii 2021-2025.   Proiectul  de hotărâre pentru aprobarea Programului a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 10 decembrie curent.   Astfel, Programul conține patru obiective specifice:

Aspecte fiscale În conformitate cu prevederile Codului fiscal: valoare estimată reprezintă valoarea bunurilor imobiliare calculată la o dată anumită cu utilizarea metodelor de evaluare prevăzute de legislaţie (art.276 pct.3)); subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai RM) arendaşii sau locatarii bunurilor imobiliare ale autorităţilor publice şi ale instituţiilor finanţate de la bugetele de toate nivelurile (art.277 alin.(1) lit.d);

Autoritățile și instituțiile bugetare desfășoară activități comerciale conform actelor normative în vigoare, având la bază contracte de vânzare-cumpărare a mărfurilor, serviciilor sau de executare a lucrărilor cu diferite persoane juridice sau fizice ca rezultat al cărora apar creanțe ale clienților și datorii cu furnizorii. Acest sector al contabilității bugetare este aplicabil la toate entitățile bugetare și necesită o atenție deosebită.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” autorul Elena Taban propune articolul „Contabilitatea creanțelor și datoriilor cu clienții și furnizorii în cadrul entităților bugetare”, în care menționează că, conform pct. 3.4.1 din OMF nr.216/2015, creanța financiară oferă dreptul unei instituții bugetare – proprietar al activului (creditor) să primească una sau mai multe plăți de la altă instituție bugetară sau agent economic (debitor) conform condițiilor și prevederilor stipulate în contractul încheiat între ambele părți.

Tarifele la serviciile prestate pentru domeniile de competenţă ale Agenției Servicii Publice vor fi formate după o politică unică de calcul. În acest sens, Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul  hotărârii cu privire la serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice.   Proiectul prevede aprobarea: Metodologiei de calculare a tarifelor pentru serviciile prestate de către Agenția Servicii Publice; Nomenclatorului serviciilor de bază prestate de către ASP și tarifele acestora;

Anual, în al doilea semestru al anului de învățământ, instituțiile de învățământ profesional tehnic, în temeiul art. 67 din Codul educației al RM, organizează stagii de practică ale elevilor/ studenţilor în întreprinderi, instituţii şi alte organizaţii interesate în funcţionarea drept bază de practică. În conformitate cu pct. 13 și 15 din Regulamentul privind stagiile de practică în producție în învățământul profesional tehnic secundar (în continuare – Regulament), stagiile de practică în producție a elevilor se organizează și se desfășoară în baza Contractului privind efectuarea stagiului de practică în producție, încheiat între instituția de învățământ și unitatea economică. 

În anul 2019 o persoană fizică a importat un automobil pentru a fi utilizat în scopuri personale. Prețul acestuia conform contractului de vânzare-cumpărare din 20.09.2019 a constituit 20 000 euro (curs oficial euro/mdl = 19,52), iar accizul și taxa pentru procedurile vamale achitate la importul automobilului au constituit 72 300 lei. În 2020 persoana  fizică a vândut automobilul cu suma de 550 000 lei. La determinarea bazei valorice a automobilului, care cheltuieli se vor lua în considerație la aprecierea creșterii de capital?

Pe parcursul primelor zece luni ale anului 2020, la  subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă au fost înregistrate 67759 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, dintre care 41485 persoane aveau statut de șomer, cei mai mulți șomeri au fost înregistrați în mun. Chișinău, UTA Găgăuzia, Ungheni și  Drochia, comunică ANOFM.   Totodată, ponderea șomerilor din mediul rural a fost mai mare decât a celor din mediul urban, indicatorii constituind 58,6% și, respectiv,  41,4%.  Din totalul șomerilor înregistrați pe parcursul lunilor ianuarie-octombrie ale anului curent, 34,2% au vârsta cuprinsă între 16-35 ani, iar nivelul de pregătire al șomerilor înregistrați arată că cei mai mulți (63,3%) au studii primare/gimnaziale/liceale și nu dețin o calificare profesională.

Ieri, 28 iulie, prim-ministrul Ion Chicu a susținut un briefing în care a vorbit despre situația în agricultură, prezentând acțiunile concrete întreprinse și cifrele exacte ale sumelor alocate de către Guvern agenților economici din domeniul agriculturii.   Șeful Cabinetului de miniștri a declarat că, din cauza intemperiilor, roada anului 2020 pentru culturile cerealiere din prima grupă (grâu, orz, rapiță) practic a fost compromisă: „Anul 2020 a venit nu doar cu pandemia, dar și cu o secetă dură care a provocat pierderi esențiale în agricultură. Din cele 415 mii de hectare de culturi cerealiere, aproape 200 mii au fost afectate în proporție de peste 60%.”

Astfel, potrivit alin. (1) art. 45 din Legea nr. 1134/1997 profitul (pierderile) societăţii se stabileşte în conformitate cu prevederile legislaţiei. Profitul net, după cum stabilește alin. (2) al aceluiași articol, se formează după achitarea impozitelor şi altor plăţi obligatorii şi rămâne la dispoziţia societăţii.

Conform prevederilor art. 5 din Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat și întreprinderea municipală și art. 47 din Legea nr.1134/1997 privind societățile pe acțiuni, entitățile cu capital public (întreprinderile de stat, municipale și societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public) sunt obligate să achite anual, către data de 30 iunie, defalcări și, respectiv, dividende din profitul net obținut în anul precedent.   Legile prenotate, precum și Hotărârea Guvernului nr. 110/2011 cu privire la unele aspecte ce ţin de repartizarea profitului net anual al societăţilor pe acţiuni cu cotă de participare a statului şi al întreprinderilor de stat conțin prevederi și termeni concreți aferente procedurii de calcul și achitare a defalcărilor și dividendelor ce necesită a fi respectate de către entitățile cu capital public.

Personalul din unitățile bugetare ar putea beneficia de un premiu anual pentru rezultatele activității desfășurate în anul 2019, proporțional timpului efectiv lucrat în anul respectiv. Cuantumul premiilor anuale pentru fiecare salariat va fi fixat în actul administrativ al conducătorului unității bugetare sau al autorității publice respective și nu poate fi acordat salariaților care au desfășurat o activitate profesională ineficientă sau necorespunzătoare ori au fost sancționați disciplinar în cursul anului. Pentru conducătorii unităților bugetare mărimea premiului va fi stabilită de către organul ierarhic superior, dar nu  poate depăși 50% din salariul de bază.

Turismul se situează, în cadrul economiei naționale, în sectorul terțiar - destinat serviciilor, alături de comerț, transport, alimentație publică și alte activități care nu produc bunuri materiale. În calitate de activitate prestatoare de servicii, turismul prezintă o serie de trăsături distinctive ce decurg din modul particular de desfășurare a activității, din natura proprie a producției și a muncii în acest domeniu. Unele din ele sunt comune cu celelalte activități prestatoare de servicii, având doar caracterizare distinctă, altele sunt specifice numai serviciilor turistice și sunt determinate de caracteristicile ofertei și cererii turistice.

În cazul împrumuturilor oferite în valută străină la determinarea valorii maxime a creditului în conformitate cu art.4 alin.(20) din Legea nr.60 din 23.04.2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, mărimea acestuia se va aprecia reieșind din cursul oficial al leului moldovenesc stabilit de Banca Națională a Moldovei pentru data la care a avut loc contractarea creditului.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, în comun cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă propune spre consultare proiectul de hotărâre privind accesul la măsurile de ocupare a forței de muncă. Documentul prevede 11 proceduri, după cum urmează:

Libertatea comerțului și activității de întreprinzător, protecția concurenței loiale, crearea unui cadru favorabil valorificării tuturor factorilor de producție este o sarcină importantă a statului, consacrată de Constituția RM . Deși, legislația RM reglementează libertatea stabilirii prețurilor de vânzare, pentru anumite produse de către stat este stabilită o reglementare aparte a prețurilor și tarifelor, reguli speciale de comercializare a acestora. Este vorba de produsele sociale importante, regulile de comercializare a căror le vom expune în cele ce urmează.