Cultura şi creaţia — muzică, teatru, cinema, cărţi, televiziune, radio, presă, arte şi jocuri video — generează în Franţa o cifră de afaceri mai mare decât cele generate de industria automobilului şi de industria produselor de lux, potrivit unui studiu publicat joi. Cifra de afaceri directă generată de industriile culturale şi creative (ICC) din Franţa este de 61,4 miliarde de euro, depăşind astfel industria automobilului, care generează 60,4 miliarde de euro şi de industria luxului, care generează 52,5 miliarde de euro, potrivit unui studiu realizat de cabinetul Ernst & Young, pe baza datelor din anul 2011.

După şase ani de la marea recesiune mondială, reuniunea istorică de săptămâna trecută a Fondului Monetar Internaţional şi a Băncii Mondiale a acordat o atenţie deosebită problemelor care continuă să slăbească zona euro, ale cărei perspective sunt descrise în termeni deloc încurajatori precum „stagnare prelungită“ şi risc de recesiune. Remediile propuse la summit sunt presiuni mai mari pentru ca Germania să-şi cheltuiască surplusul bugetar pe eforturi de stimulare a economiei, investiţii în infrastructură şi, din partea şefului Eurogroup, un pact de creştere economică.

Şeful Inspectoratului Fiscal Principal de Stat, Ion Prisăcaru, a convocat o şedință de lucru cu funcționarii de conducere din subordine cu participarea reprezentanților companiei Pricewaterhouse Coopers (PwC), la care s-au prezentat rezultatele studiului „PayingTaxes 2013”, pentru perioada 1 ianuarie — 31 decembrie 2011, realizat de PwC și Banca Mondială, ca parte a studiului Doing Bisiness. Documentul analizează regimul fiscal din 185 de economii din lume şi măsoară uşurinţa plăţii taxelor luând ca studiu de caz o companie de dimensiune medie, cu acelaşi profil de activitate, acelaşi număr de angajaţi şi aceeaşi cifră de afaceri în toate ţările evaluate. Acestea includ impozitul pe profit, contribuţiile sociale şi restul plăţilor aferente relaţiilor de muncă suportate de angajatori, impozitul pe proprietate, taxele de transfer de proprietate, impozitul pe dividende, impozitul pe câştigurile de capital, taxa pe tranzacţiile financiare, taxa pe deşeuri, impozitele auto şi taxa de drum etc.

Noi sancţiuni au fost stabilite pentru diverse încălcări în sectorul financiar-bancar, potrivit modificărilor la Codul Contravenţional care au fost aprobate recent de Guvern prin asumarea răspunderii în faţa Parlamentului. Astfel, vor fi aplicate pedepse dure pentru încălcările din procesul de administrare a proprietăţilor structurilor financiare şi bancare. Prin urmare, furtul de către administratorii băncilor vor fi pedepsite cu amendă de până la 40 de mii de lei sau cu privarea de libertate pe un termen de la 3 la 7 ani, în ambele cazuri, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii pe un termen de până la 5 ani.

Grupul bancar elveţian UBS a cerut clienţilor germani care nu şi-au declarat averea fiscului din Berlin să remedieze această situaţie sau să părăsească banca într-o perioadă de 16 luni, decizia fiind luată la presiunea autorităţilor din Germania. Elveţia este cel mai mare centru bancar offshore, cu active atrase de 2.000 de miliarde de dolari, scrie Mediafax cu referire la New York Times.

Volumul creditelor ipotecare acordate în aprilie 2014 de băncile din Republica Moldova persoanelor fizice în lei a constituit 73,43 milioane de lei, cu 17,3% mai mult comparativ cu luna precedentă, transmite NOI.md. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, creditele pentru construcții, în aprilie 2014, au fost acordate cu o rată anuală a dobînzii de 9,9% (în martie 2014 – 9,65%).

Declarația a fost făcută în cadrul lansării unei linii de îmbuteliere a vinului, care a avut loc în această seară, la vinăria Cricova. Iniţial, Premierul Iurie Leancă, însoțit de ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, şi Președintele BEI, Werner Hoyer, a vizitat noua linie de îmbuteliere performantă construită și instalată cu susținerea programului de Restructurare a Sectorului Vitivinicol (Filiera Vinului), finanțată de Banca Europeană pentru Investiții. Suma alocată este de 75 de mil. de euro.

În 2013, economia moldovenească a avut o evoluţie relativ pozitivă, impulsionată în special de sectorul agricol, care şi-a revenit după seceta devastatoare din 2012. Pe fundalul anului agricol bun s-au dinamizat şi exporturile. Un impuls de creştere a venit şi de la consumul intern susţinut, în mare parte, de transferurile de bani din străinătate, aflate în ascensiune odată cu trecerea pe plus a principalelor economii europene. Prin urmare, factorii economici pozitivi au prevalat asupra crizei politice din prima jumătate a anului. Totuşi, investitorii străini au fost destul de sceptici în a-şi plasa capitalurile în economia moldovenească.

Serviciul Fiscal de Stat intenționează reorientarea eforturilor sale în noua Strategie de dezvoltare pentru anii 2016-2020, având ca scop câștigarea încrederii publice, devenind cea mai prietenoasă instituție publică, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul mesei rotunde cu participare internațională ”Planificarea și coordonarea asistenței – performanță și dezvoltare”.

Aprecierea în continuare a euro va atrage noi măsuri de stimulare monetară din partea Băncii Centrale Europene (BCE), a declarat preşedintelui BCE, Mario Draghi, acesta fiind cel mai puternic avertisment de până acum al Draghi în privinţa evoluţiei monedei europene. "Întărirea cursului de schimb necesită noi măsuri de stimulare prin intermediul politicii monetare. Este o parte importantă a stabilităţii preţurilor", a declarat Draghi la Washington, unde se află pentru reuniunea anuală a FMI şi Băncii Mondiale.

Guvernul elen a anunţat că intenţionează să înceapă un program de acordare de vouchere în valoare de 500 de euro persoanelor cu venituri scăzute pentru achiziţia de PC-uri, abonament la internet şi lecţii de utilizare a tehnologiei IT&C. Iniţiativa Solidaritatea Digitală a Ministerului Infrastructurii reprezintă o încercare de a utiliza resursele financiare din programul Convergenţa Digitală, finanţat de UE, înainte ca acestea să fie pierdute, scrie cotidianul elen Kathimerini.

Primele semne ale revenirii economiei cipriote se văd la orizont la mai puţin de un an de când ţara a avut nevoie de sprijinul de urgenţă al aşa-numitei “Troici“ formate din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană, scrie The Telegraph. În Cipru nu au existat revolte, iar cei 840.000 de locuitori s-au arătat uniţi, solidaritate determinată de faptul că s-au făcut sacrificii şi la vârf. Miniştrilor li s-a tăiat remuneraţia cu 45%, în timp ce salariile angajaţilor cel mai prost plătiţi din sectorul public au fost reduse cu doar 6,5%. Cei care câştigau sub o mie de euro pe lună au fost cruţaţi.

Vă prezentăm în continuare programul de lucru al băncilor comerciale din Republica Moldova în perioada sărbătorilor de iarnă — Crăciun și Anul Nou. Informația este preluată de pe site-urile oficiale ale băncilor.

Conducerea IFPS este interesată și responsabilă de modul în care au fost utilizați banii publici și mulțumesc Curții de Conturi că a dat curs solicitării noastre de a efectua acest audit, a declarat Șeful SFS, Ion Prisăcaru, în cadrul ședinței Curţii de Conturi, la care a fost examinat două rapoarte de audit, în urma misiunilor efectuate la Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.

Guvernul Republicii Moldova a finalizat cu succes etapa de pilotare a tehnologiilor Cloud Computing în cadrul ministerelor şi agenţiilor guvernamentale. Lansat în februarie 2013, cu sprijinul Băncii Mondiale, sistemul de cloud privat (MCloud) al guvernului este folosit în prezent de 19 ministere şi agenţii în scopul de a pune servicii de guvernare electronică la dispoziţia publicului. Principalele produse MCloud: IaaS, MPass (serviciul guvernamental de autentificare şi control al accesului), MSign (serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură digitală), şi MPay (serviciul guvernamental de plăţi electronice) – sunt asimilate în mod rapid atât de către clienţii guvernamentali cât şi de către cetăţeni.

Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova un suport financiar de peste 50 de mln. de euro. Patru acorduri în acest sens au fost semnate astăzi în cadrul vizitei la Chișinău a președintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Banii urmează să fie investiți în domeniile dezvoltării zonelor rurale, energeticii, dar și pentru implementarea planului de acțiuni privind liberalizarea regimului de vize.

Cadrul juridic pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii planului sau prin lichidarea patrimoniului debitorului şi distribuirea produsului obţinut este stabilit de prevederile Legii insolvabilităţii nr. 149 din 29.06.2012. Legea menționată este aplicabilă persoanelor juridice, indiferent de tipul de proprietate şi forma juridică de organizare, întreprinzătorilor individuali, inclusiv titularilor de patentă de întreprinzător, societăţilor de asigurări, fondurilor de investiţii, companiilor fiduciare, organizaţiilor necomerciale, înregistrate în Republica Moldova în modul stabilit. Prezenta lege nu se aplică băncilor.

Astăzi, 11 iunie, Membrii Cabinetului de Miniştri au aprobat în cadrul şedinţei de Guvern proiectul de lege pentru ratificarea Acordului privind constituirea Centrului pentru Excelenţă în Finanţe. Documentul a fost întocmit la Bled, Slovenia, la 3 septembrie 2013. Acordul privind constituirea Centrului pentru Excelenţă în Finanţe (CEF) a fost semnat la Ljubljana, la 11 decembrie 2013, în conformitate cu Decretul Preşedintelui din 31 octombrie 2013.

Factura electronică este implementată în multe ţări din Europa, fiind un standard, un instrument comod de interacţiune operativă între agenţii economici în activitatea lor pe piaţă. Totodată, privită din prisma administrării fiscale asigură transparenţă şi informare rapidă privind tranzacţiile facturate.

În cadrul şedinţei au fost abordate aspecte ce vizează asigurarea stabilităţii sistemului financiar-bancar al Republicii Moldova, în mod special fiind examinate unele aspecte privind transparenţa sistemului. Participanţii au discutat situaţia actuală din sistemul financiar-bancar, inclusiv competenţele autorităţilor responsabile de reglementarea, supravegherea şi controlul pieţelor componente ale sistemului financiar, în vederea asigurării transparenţei, respectării cadrului legal aplicabil, precum şi necesitatea modificării acestuia.