Pe data de 27 octombrie, ultima duminică a lunii octombrie, Republica Moldova va trece la ora de iarnă, transferând acele ceasornicului cu o oră înapoi. Astfel, ora 4:00 a dimineții va deveni ora 3:00, anunță Guvernul. Trecerea la ora de iarnă este efectuată în conformitate cu propunerea Comisiei Economice Europene, concomitent cu statele-membre ale Comunității Europene. Reamintim că, în martie 2019, Comisia Europeană a votat pentru renunţarea la schimbarea orei începând cu anul 2021 din motiv că trecerea la ora de iarnă poate afecta organismul uman. Astfel, fiecare stat membru al UE va putea alege dacă să rămână la ora permanentă de vară sau la cea de iarnă. Despre aceasta,țările UE trebuie să informeze Comisia până în luna aprilie 2020.

Se admite desfăşurarea activităţilor cu prezenţa spectatorilor, în incinta instituţiilor teatral-concertistice şi a caselor de cultură la capacitatea de 50% din numărul de locuri, dar nu mai mult de 250 spectatori, cu respectarea prevederilor Instrucţiunii privind măsurile de prevenire şi control a infecţiei COVID-19, aplicate la organizarea evenimentelor/acţiunilor culturale în incinta instituţiilor teatral-concertistice şi a caselor de cultură. Prevederea este inclusă în Hotărârea nr. 43 a Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, aprobată astăzi, 5 februarie 2021.

Problemele măsurării, evaluării, cunoașterii, gestiunii și controlului activelor atribuite la categoria „Active neproductive” în sectorul bugetar care sunt condiţionate, în mare parte, de nesoluționarea metodologică în actele de reglementare în domeniu, din care motiv rămân a fi frecvent abordate, generând discuţii în rândurile profesioniștilor.   În ediția din decembrie a revistei „monitorul fiscal FISC.md” va fi publicat articolul „Sistemul bugetar: contabilitatea activelor neproductive”, elaborat de noul nostru autor – Lidia Tonu, care atrage atenția că în componența activelor neproductive se includ terenurile, indiferent de destinația lor, și resursele naturale (zăcămintele de minerale și minereuri, pădurile și apele - obiectele, fenomenele, condiţiile naturale şi alţi factori, utilizabili în trecut, prezent şi viitor

Serviciul Fiscal de Stat îndeamnă contribuabilii să evite generarea  neîntemeiată a stării de insolvabilitate, cu scopul de a se eschiva de la onorarea obligațiilor față de bugetul public național sau alți creditori. Astfel, în perioada 1 ianuarie – 15 august 2021, au fost întocmite 20 procese verbale  cu privire la constatarea infracțiunii, prin care s-a stabilit că în acțiunile contribuabililor și/sau a persoanelor cu funcție de răspundere sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de insolvabilitate intenționată (art. 252 Cod penal) sau insolvabilitate fictivă (art. 253 Cod penal).

Partea I Tabela aferentă amenzilor/penalităților aplicate de Serviciul Fiscal de Stat (conform Legii nr. 178 din 26 iulie 2018)

Întreprinderea individuală „ÎI” cu un număr mediu anual de salariați ce nu depășește 3 unități, a devenit plătitoare de TVA din 1 noiembrie 2021. Ce declarație va prezenta Întreprinderea individuală ”ÎI” pentru perioada fiscală 2021 – Declarația cu privire la impozitul pe venit forma VEN12 sau Dare de seamă fiscală unificată cu privire la impozitul pe venit forma UNIF21?   Reiterăm, întreprindere individuală este întreprinderea care aparține cetățeanului cu drept de proprietate privată sau membrilor familiei acestuia, cu drept de proprietate comună.

Cota taxei de declararea voluntară a mijloacelor bănești achitată la bugetul de stat de către subiectul declarării voluntare se majorează de la 3% la la 6% din suma mijloacelor băneşti declarate voluntar. În Monitorul Oficial de astăzi, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea cu privire la modificarea Legii privind declararea voluntară și stimularea fiscală.

În Monitorul Oficial din 28 mai curent a fost publicată Hotărârea Curții de Conturi nr.16 din 29 aprilie 2021 cu privire la Raportul auditului asupra rapoartelor financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020.   Misiunea de audit public extern a fost realizată conform Programelor activității de audit a Curții de Conturi pe anii 2020 și 20212, având drept scop oferirea unei asigurări rezonabile cu privire la faptul că rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Economiei și Infrastructurii încheiate la 31 decembrie 2020 nu conțin, în ansamblul lor, denaturări semnificative, cauzate de fraude sau erori, precum și emiterea unei opinii.  

Ministerul Economiei și Infrastructurii a revizuit prognoza principalilor indicatori macroeconomici pentru anii 2021-2023, ținând cont de impactul pandemiei asupra economiei naționale. Amintim, aceasta a impus necesitatea de ajustare a prognozei evoluției PIB-ului până la -4,5% pentru anul 2020, a tendințelor în sectorul real (industrie, agricultură, investiții etc.), în comerțul exterior  pentru anii 2021-2023. Totodată, nota informativă conține  și prognoza indicatorilor remunerării muncii.   Conform estimărilor, veniturile populației vor scădea nu doar din contul remitențelor, dar și al plăților salariale, acestea fiind influențate de sistarea completă sau parțială a activităților din sectorul real al economiei,

Transportul modern a trecut printr-o schimbare majoră, cu o modificare în viziune, de la o funcție operațională la una strategică. Actualmente, transportul necesită o căutare constantă a metodelor pentru a se asigura că produsele clienților vor ajunge la ușa lor, atunci când este necesar, în cantitățile corecte și în stare intactă. În plus, transportul trebuie să îmbunătățească în mod continuu flexibilitatea și capacitatea de a răspunde cerințelor pieței, într-un timp scurt,oferind în același timp căi mai bune de comunicare și, de asemenea, de reducere a costurilor. Acest lucru transformă transportul într-o activitate continuă, mai degrabă decât un exercițiu de o singură dată.

Vizita fiscală, în conformitate cu prevederile art. 129 pct. 111) din Codul fiscal (CF), reprezintă un procedeu de asistenţă fiscală care constă în explicarea legislaţiei fiscale, cu caracter consultativ, şi/sau în stabilirea unor date de ordin general despre activitatea contribuabilului. Astfel, inițial, contribuabilul trebuie să înțeleagă că vizita fiscală nu reprezintă în sine un control fiscal și nu produce efectele juridice ale unui control fiscal.

Casa Națională de Asigurări Sociale depune consecvent efort pentru a simplifica accesul cetățenilor la informații utile din domeniul asigurărilor sociale de stat și a îmbunătăți procesul de interacțiune cu plătitorii de contribuții la Bugetul de Asigurări Sociale de Stat (BASS). Mai exact, CNAS își propune să aducă agenții economici mai aproape de surse sigure de informații și să ofere suport în procesul de utilizare a platformei www.cnas.gov.md.

28.6.4.30 Are dreptul contribuabilul la scutirea de TVA fără drept de deducere în conformitate cu art.103 alin. (9/2) al Codului fiscal, dacă acesta nu dispune de documentul care confirmă desfășurarea activității de utilitate publică?

Если у вас еще возникают вопросы о порядке исчисления и уплаты местных налогов и сборов, предлагаем ознакомиться со статьей «Исчисление и уплата местных налогов и сборов в 2022 году», подготовленной Людмилой Мицовой для февральского номера журнала „monitorul fiscal. FISC. md”.   Автор систематизировала и изложила всю необходимую информацию о следующих местных налогах и сборах: налог на недвижимое имущество (субъекты и объекты налогообложения, типы налогов, налогооблагаемая база, порядок исчисления, ставки, сроки

Comisia parlamentară economie, buget și finanțe a aprobat, cu majoritatea voturilor, raportul la proiectul de Lege privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificarea unor acte normative, pentru două lecturi. Proiectul a fost elaborat de Guvern în contextul efectelor economice și sociale ale situației epidemiologice (”COVID-19”). Pentru a susține mediul de afaceri, inclusiv angajatori și angajați, proiectul propune, printre altele, mecanismul de implementare a Programului de subvenționare a dobânzilor.

Agentul economic a luat de la o persoană fizică rezidentă în locațiune, pe 6 luni, un bun imobil. Deoarece în ultima lună până la expirarea contractului de locațiune contabilul-șef a demisionat nu a fost efectuată reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. Totodată, persoanei fizice i s-a recomandat să includă venitul obținut din darea în locațiune a imobilului în Declarația CET18. Este corectă o astfel de abordare în situația descrisă?

Are obligația de emitere a facturii fiscale executorul judecătoresc la încasarea onorariului?   În conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea prenotată şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.  

Valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă ar putea constitui, pentru o zi lucrătoare, între 40 și 70 lei. În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce prevede modificarea Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă, ce are ca scop majorarea valorii nominale a acestora în contextul majorării prețurilor la produsele alimentare, la carburanți, dar și a înregistrării unei cote înalte a inflației.   La momentul de față art. 4 din Legea nr. 166/2017 prevede că valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare este cuprinsă între 35 și 55 de lei. Precizăm, valoarea nominală nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată: orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151), reprezentanţă permanent, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

Similar Parcului IT, în Republica Moldova ar putea fi conceput parcul virtual pentru servicii de afaceri internaționale. Ministerul Economiei a propus pentru consultări publice Analiza impactului în procesul de fundamentare a proiectul hotărârii Guvernului pentru aprobarea legii respective, care va replica regimul fiscal acordat Parcului IT, cu adaptare la specificul serviciilor de afaceri internaționale externațizate1.   Drept sector țintă în scopul analizei impactului au fost selectate activitățile economice de la 12 coduri CAEM (activități de contabilitate și audit financiar, consultanță în domeniul fiscal, afaceri și management, studierea pieței și de sondare a opiniei publice, activități în sectorul HR etc.), care ar putea deveni