În perioada 1 ianuarie-31 martie 2021, pe Portalul declarațiilor de pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate au fost înregistrate 65232 declarații de avere și interese personale, dintre care: 57028 – declarații anuale; 4337 – declarații depuse la eliberare;  3867 – depuse la angajare și alte 6052 – de rectificate/ repetitive, potrivit Raportului de activitate al ANI pentru trimestrul I al anului curent.   Analiza datelor statistice din anii precedenți denotă sporirea gradului de responsabilizare a subiecților declarării. Numărul declarațiilor înregistrate în perioada menționată este în ușoară creștere comparativ cu anul 2020, când au fost prezentate 65192 declarații, dar și cu anul 2019 (57972), precum și cu anul 2018 (55 539).

Conform prevederilor art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul Fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare și realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. Astfel, în cadrul sistemului „e-Factura” s-a implementat funcționalul e validare și afișare a datelor privind procesul de insolvabilitate în care se află Furnizorul și/sau Cumpărătorul și/sau Transportatorul.

Cabinetul de miniștri a aprobat, în ședința de astăzi, 19 noiembrie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea legii bugetului de stat pentru anul viitor. Astfel, veniturile bugetului de stat pentru anul 2022 vor constitui 50,1 mld. lei, cu 9,2% mai mult decât a fost precizat pentru anul curent, cheltuielile – 65,2 mld. lei, în creștere cu 13,2% față de indicatorul precizat pentru anul curent, iar deficitul va reprezenta 15,1 mld. lei.   În bugetul de stat vor fi prevăzute 50000,0 mii de lei pentru acordarea compensațiilor salariaților în scopul implementării măsurilor speciale privind asigurarea securității, protecției vieții și sănătății populației.

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Conform art.6918 alin.(1) din Codul fiscal cota impozitului pe venitul din vânzarea produselor din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau a obiectelor regnului vegetal către agentul economic constituie 5% din obiectul impunerii.

Îngrijirea și întreţinerea plantaţiilor pomicole se asociază cu o multitudine de costuri, dintre care cele mai semnificative se referă la resursele utilizate din componența activelor curente și costurile aferente retribuirii muncii angajaților. Orice agent economic care practică activitate de antreprenoriat (inclusiv entitățile care desfășoară activitate agricolă) în mod obligatoriu trebuie să confirme documentar toate costurile (expresia valorică a resurselor utilizate) pentru justificarea producerii acestora1.

Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru primele trei luni ale anului curent a constituit 46,5 mld. lei și, comparativ cu aceiași perioadă din anul 2020, a crescut cu 1,8% la seria brută și cu 0,1% – la seria ajustată sezonier, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. La creșterea PIB în perioada de referință au contribuit, în special, industria extractivă și cea prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; salubritate, gestionarea deşeurilor și activităţile de decontaminare, care au deținut o pondere de 15,7% la formarea PIB și o creștere a valorii adăugate brute (VAB) pe activitățile respective cu 6,1%.  

Pentru cazurile în care administratorul entității este și unicul fondator, precum și pentru întreprinzătorul individual, care nu sunt stabiliți în calitate de angajați și efectuează  transport rutier de persoane în regim de taxi, în darea de seamă (Forma TAXI18) urmează să se reflecte numele, prenumele acestora, iar în rubricile ce vizează obligația aferentă impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurări sociale și primelor de asigurare  obligatorie de asistență medicală urmează să reflecte indicatorul „0” (zero).   Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul Ordinului cu privire la modificarea anexei nr.2 la Ordinul nr.154/2018, prin care a fost aprobat formularul tipizat (Forma TAXI18)

Din cauza restricțiilor impuse de criza pandemică, majoritatea companiilor din Republica Moldova și-au diminuat activitatea investițională, fiind constrânse de insuficiența mijloacelor financiare și, astfel, formarea brută de capital a avut o contribuție de -8,5% la evoluția PIB, comunică Biroul Național de Statistică.   Astfel, în primele nouă luni ale anului 2020 investițiile în active imobilizate a scăzut cu 4,4% și au constituit circa 15 mld. lei.  

În lunile ianuarie-octombrie ale anului 2020, în bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) au fost acumulate venituri în sumă de circa 20625 mil. lei, ce reprezintă o executare a prevederilor anuale (24572 mil. lei) la nivel de 83,9%. Datele se conțin în Raportul operativ privind executarea BASS făcut public de Casa Națională de Asigurări Sociale.   Conform documentului, au fost acumulate  contribuţii de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă de 11413,1 mil. lei sau 81,4% din suma anuală prevăzută de 14023,8 mil. lei. Faţă de indicatorul realizat în perioada similară a anului 2019, suma contribuţiilor de asigurări sociale de stat acumulate în 10 luni ale anului 2020 a înregistrat o creştere cu 283,7 mil. lei sau cu 2,5%.

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În anul 2020, economia Republicii Moldova ar putea crește cu 3,6%, iar în anul 2021 creșterea economică în Moldova se prognozează a fi la nivel de 3,8%. Prognozele au fost prezentate în cadrul unui eveniment organizat de Biroul Băncii Mondiale în Moldova, fiind prezentate perspectivele economice pentru țara noastră. În cadrul evenimentului au fost trecute în revistă evoluțiile recente ale economiei RM. Astfel, reducerea impozitelor, majorarea salariilor și remiterile au sprijinit creșterea veniturilor disponibile, având o contribuție de 3,2% la consumul privat.

Până la 31 martie 2021 companiile private pot depune dosarul pentru a participa la concursul „Implementarea  standardelor de integritate în sectorul privat”. Premiul Integrității va fi acordat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul concursului „Marca comercială a anului” organizat de Camera de Comerț și Industrie.   La concurs pot participa societățile comerciale reprezentante ale businessului mare, mic şi mijlociu (cu excepția celor care dețin statut de entitate publică potrivit Legii Integrității) și care dețin cel puțin o cerere de înregistrare a mărcii sau o marcă comercială înregistrată.

În scopul executării prevederilor art.83 alin.(4) din Codul fiscal, conform modificărilor operate prin Legea nr.171 din 19 decembrie 2019 cu privire la modificarea unor acte legislative (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2019, nr.393-399, art.319), ORDON: 1. Se aprobă formularul tipizat ”Darea de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii” (forma SIMM20), conform anexei nr.1, şi Modul de completare a acestuia, conform anexei nr.2.

Ieri, 3 septembrie curent, au avut loc consultări publice privind elaborarea propunerilor la Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 în domeniul transformării digitale.  La discuții au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale și locale, ai mediului privat și celui academic, reprezentanți ai societății civile și parteneri de dezvoltare.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

Organele competente ale emitentului de valori mobiliare ar putea decide nedezvăluirea unor informaţii, cu condiţia anunțării despre acest fapt a acţionarilor societăţii. Comisia Națională a Pieței Financiare a elaborat proiectul  hotărârii privind modificarea Regulamentului cu privire la dezvăluirea informației de către emitenții de valori mobiliare.    Astfel, în scopul evitării prejudierii reputației entității, organul competent ar putea avea dreptul să nu dezvăluie informațiile în raport cu:  

Procesul tehnologic de extracție a nisipului, prundișului, pietrișului, argilei prevede decopertarea masei miniere pe sectorul respectiv al terenului contractat sau pe întregul teren, transportarea solului săpat la locul de depozitare, extracția și încărcarea acestor minerale utile cu ajutorul excavatoarelor în mijloace de transport (autobasculante) și transportarea lor până la consumatori (cumpărători) sau transportarea până la depozitul produselor finite.

Raporturile comerciale dintre întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale și instituțiile/organizațiile care își exercită activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale nu vor mai fi reglementate de o lege specială.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 ianuarie curent a fost inclus proiectul privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă și canalizare în sistemul bugetar în contextul  aplicării prevederilor Legii nr.181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate  modificări la Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi (Legea nr. 845/1992) în partea ce vizează măsurile de plafonare a plaților/încasărilor efectuate în numerar în cadrul activităților economice.   În articolul publicat în ediția din aprilie a revistei „monitorului fiscal FISC.md” autorul nostru Corina Alexa vine cu precizări ce țin de noile prevederi ale art. 6 din Legea nr. 845/1992.   Astfel, „Particularitățile reglementărilor aferente reducerii circulației de numerar în activitatea economică începând cu anul 2021” vă oferă răspunsul la un șir de întrebări, cum ar fi: