Potrivit art.50 alin.(7) din Legea nr.271/2017 privind auditul situațiilor financiare,  pe parcursul a 2 ani de la data intrării în vigoare a legii (1 ianuarie 2019), pentru obţinerea certificatului de calificare al auditorului participanţilor profesionişti la piaţa financiară nebancară, auditorii susţin examene şi primesc certificatele de calificare la Banca Naţională a Moldovei şi Comisia Naţională a Pieţei Financiare. După expirarea termenului, CNPF nu mai este autoritatea abilitată cu certificarea auditorului, actele respective fiind eliberate de către Consiliul de supraveghere publică a auditului.   În acest context, CNPF a elaborat și propune spre consultări publice un proiect de hotărâre privind modificarea Regulamentului

Asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto (asigurare RCA) este cel mai utilizat produs de asigurare din RM, ceea ce se explică prin faptul că, în primul rând, acestea sunt asigurări obligatorii pe teritoriul țării, dar și prin numărul semnificativ al accidentelor auto ce se soldează cu pagube și vătămări corporale. Asigurările RCA reprezintă un mijloc de protecție a populației în cazul celor mai frecvente accidente și au ca scop acoperirea prejudiciului produs de persoana asigurată unor terțe persoane, în condițiile în care acesta se face responsabil potrivit legislației. Spre deosebire de asigurările de bunuri, în cazul producerii unui risc acoperit prin asigurarea RCA intervine și o a treia persoană - terțul păgubit.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea sindicatelor nr.1129/2000 prin noțiunea „sindicate” se subînțelege asociații din care fac parte, pe principii benevole, persoane fizice unite după interese comune, inclusiv ce țin de activitatea lor, și constituite în scopul apărării drepturilor şi intereselor profesionale, economice, de muncă și sociale colective și individuale ale membrilor lor. 

Scopul proiectul modificărilor la Regulamentul privind subvenționarea locurilor de muncă (Regulament) elaborat de către Ministerul Finanțelor este concretizarea unor aspecte în partea ce ține de aplicarea justă a normelor și crearea condițiilor echitabile tuturor potențialilor beneficiari de subvenționare. Documentul a fost inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Astfel, modificările propuse la Regulament vizează lărgirea spectrului categoriilor persoanelor angajate eligibile subvenționării, precum și tipul veniturilor care urmează a fi luate în calcul la determinarea subvenției, pe lângă angajații pe bază de contract individual de muncă (CIM) fiind incluse și alte categorii plasate în câmpul muncii.

Până la 31 martie 2021 companiile private pot depune dosarul pentru a participa la concursul „Implementarea  standardelor de integritate în sectorul privat”. Premiul Integrității va fi acordat de Centrul Naţional Anticorupţie (CNA) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) în cadrul concursului „Marca comercială a anului” organizat de Camera de Comerț și Industrie.   La concurs pot participa societățile comerciale reprezentante ale businessului mare, mic şi mijlociu (cu excepția celor care dețin statut de entitate publică potrivit Legii Integrității) și care dețin cel puțin o cerere de înregistrare a mărcii sau o marcă comercială înregistrată.

Raporturile comerciale dintre întreprinderile complexului energetic și prestatoare de servicii comunale și instituțiile/organizațiile care își exercită activitatea din contul mijloacelor bugetului de stat și ale bugetelor locale nu vor mai fi reglementate de o lege specială.   Pe agenda ședinței secretarilor generali din 21 ianuarie curent a fost inclus proiectul privind abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 600/1997 privind reglementarea consumului de resurse energetice, apă și canalizare în sistemul bugetar în contextul  aplicării prevederilor Legii nr.181/2014 privind finanțele publice și responsabilității bugetar-fiscale și a Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice.

Prin Legea cu privire la modificarea unor acte legislative nr. 171 din 19 decembrie 2019 au fost efectuate modificări în Codul fiscal în partea ce ține de determinarea venitului impozabil pentru agenții economici – subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii (ÎMM), fiind exclusă limitarea doar la venitul din activitatea operațională. Ținând cont de acest fapt, Ministerul Finanțelor, prin Ordinul nr.40 din 9 martie 2020, a aprobat un nou formular tipizat al Dării de seamă privind impozitul pe venitul agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20), care va substitui formularul IVAO15.

În anul precedent au fost exportate mărfuri în sumă de $2485,2 mil., cu 10,6% mai puțin decât în anul 2019, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Din totalul exporturilor cele de mărfuri autohtone au constituit $1905,2 mil., ceea ce reprezintă 76,7%, acestea fiind în scădere cu 4,6% față de anul 2019. Reexporturile de mărfuri străine (după prelucrare și clasice) s-au cifrat la $580,0 mil. (23,3%) și sunt în descreștere cu 25,8% comparativ cu anul 2019.

O persoană fizică rezidentă cetățean al Republicii Moldova intenționează să înstrăineze un imobil aflat în străinătate. Urmează a fi impozitate veniturile din înstrăinarea proprietății imobiliare și în Republica Moldova?

Sunt metode testate, în sensul că sunt propuse chiar de angajați. Managerul nesuferit este destul de întâlnit. Acum ceva timp am lansat un concurs pe www.traininguri.ro, iar vizitatorii siteului au propus și au votat propuneri de manageri nesuferiți. Este evident că am avut de-a face cu o abordare unilaterală a problemei, doar dinspre angajați. Cu toate acestea, nu putem să negăm experiențele oamenilor care au avut de-a face cu manageri nesuferiți. Citirea celor 34 de profiluri de mai jos poate fi foarte folositoare persoanelor aflate într-una sau mai multe dintre cele patru situații:

În perioada 1 ianuarie-31 martie 2021, pe Portalul declarațiilor de pe pagina oficială a Autorității Naționale de Integritate au fost înregistrate 65232 declarații de avere și interese personale, dintre care: 57028 – declarații anuale; 4337 – declarații depuse la eliberare;  3867 – depuse la angajare și alte 6052 – de rectificate/ repetitive, potrivit Raportului de activitate al ANI pentru trimestrul I al anului curent.   Analiza datelor statistice din anii precedenți denotă sporirea gradului de responsabilizare a subiecților declarării. Numărul declarațiilor înregistrate în perioada menționată este în ușoară creștere comparativ cu anul 2020, când au fost prezentate 65192 declarații, dar și cu anul 2019 (57972), precum și cu anul 2018 (55 539).

Pe parcursul anului de gestiune gospodăria țărănească a înregistrat venit. Este aceasta în drept să repartizeze în avans profitul înregistrat pentru anul  de gestiune între fondator și membrii gospodăriei? Poate gospodăria țărănească să repartizeze profitul sub formă de dividende? Conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1353/2000 privind gospodăriile țărănești (de fermier) (Legea nr. 1353/2000), gospodăria ţărănească este o întreprindere individuală, bazată pe proprietate privată asupra terenurilor agricole (denumite în continuare - terenuri) și asupra altor bunuri, pe munca personală a membrilor unei familii (membri ai gospodăriei ţărănești), având ca scop obținerea de produse agricole, prelucrarea lor primară, comercializarea cu preponderență a propriei producții agricole.

Serviciul Fiscal de Stat operează cu opt categorii de riscuri, acestea fiind incluse în Registrul riscurilor de neconformare fiscală. În baza lor sunt selectate domeniile prioritare supuse monitorizării de către SFS. Riscurile analizate de SFS: Riscuri generale sunt cele identificate în activitatea tuturor categoriilor de contribuabili care desfășoară activitate de întreprinzător în partea ce ține de aspectele generale de organizare a activității, de periodicitatea controlului fiscal efectuat de SFS, de aspectele generale ce caracterizează activitatea unui contribuabil.

Contractul cu o rețea mare de supermarketuri este deja în sine o realizare pentru furnizor. Însă lupta pentru accesul la cumpărător și atragerea atenției acestuia nu se finalizează cu încheierea unui astfel de contract.   În activitatea economică a producătorilor de bunuri din diferite domenii de activitate, inclusiv din ramurile panificației, agriculturii, industriei ușoare etc. entitățile deseori apelează la transferuri de plăți în favoarea distribuitorilor, rețelelor de supermarketuri (denumiți în practică „retaileri de produse”) cu scopul de a accelera procesul de vânzare cu amănuntul a bunurilor lor (vânzărilor retail).

Pe parcursul anului 2020, în condițiile scăderii substanțiale a valorii PIB-lui la nivel național, ponderea stocului de credite acordate de către sectorul de creditare nebancară (OCN) în PIB a înregistrat o creștere cu 0,22 p.p., atingând valoarea de 5,12% și reprezentând unul din cele mai joase ritmuri de creștere în ultimii 5 ani. Datele privind evoluția sectorului de creditare nebancară în anul precedent se conțin în Raportul de activitate al Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) pentru anul 2020.   La situația din 31 decembrie 2020, în Registrul organizațiilor de creditare nebancară autorizate erau incluse 154 OCN, cu 11 mai puține decât în anul 2019.

Întreprinderea arendează de la persoana fizica un teren agricol care îl folosește în activitatea de turism rural. Din această plată de arenda nu se retine impozit pe venit la sursa de plata (CF art. 90 alin.1). În același contract este indicată și arenda construcțiilor hidrotehnice (dambe, iazuri etc.). Din acestea se retine impozitul pe venit la sursa de plată? Plata pentru arendă indicată în contract indică suma pentru toate aceste bunuri.

Urmează oare a fi reflectată în anexa TVA LIVR a Declarației privind TVA facturile fiscale eliberate, prin care se documentează refacturarea cheltuielilor compensate? Conform pct. 51 din Modul de completare a Declaraţiei privind TVA, care este aprobat prin anexa nr.2 din Ordinul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat nr.1164 din 25 octombrie 2012, în Declarația privind TVA se înregistrează toate facturile fiscale

În cadrul realizării unui contract de prelucrare sub regimul vamal de perfecţionare activă, entitatea A a atras, pentru realizarea în termen a comenzii plasate de partenerul internațional, întreprinderea B, rezident al RM, întocmind un contractat de prestări servicii, acesteia fiindu-i transmise o parte din materia primă plasată sub regimul vamal indicat. Care este regimul TVA pentru fiecare entitate antrenată în acest proces?  

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Conform proiectului Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală (FAOAM) pentru anul 2022, prima de asigurare medicală obligatorie în sumă fixă, precum şi cea în formă procentuală din salariu şi din alte recompense vor rămâne neschimbate. Astfel, prima în sumă fixă va constitui 4 056 de lei, iar la achitarea acesteia în primele trei luni ale anului vor fi aplicate reducerile de 50%, 60% şi 75%. Prima în formă procentuală din salariu va fi păstrată la nivel de 9%. Proiectul legii a fost examinat de Consiliul de administraţie al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM).