Conform art.33 din CF, fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în mărimea prevăzută la alin. (1) sau (2) al articolului menționat. Potrivit pct. 18 și 22 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu şi din alte plăti efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum şi din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate şi/sau efectuarea de lucrări, aprobat prin HG nr.697 din 22.08.2014, dacă pe parcursul anului fiscal se schimbă suma scutirilor la care are dreptul angajatul sau intervin anumite modificări în datele generale privind angajatul

Arhiva Urmează a se reține impozitul pe venit la sursa de plată în cazul în care o persoană juridică efectuează plăți în folosul persoanelor care desfăşoară activitate profesională în sectorul juridic? În conformitate cu prevederile art. 90 alin. (1) din Codul fiscal, orice persoană care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art.5 pct.20), reprezentanţă

Începând cu 1 ianuarie 2020, au intrat în vigoare noi prevederi cu privire la impozitarea câştigurilor persoanei fizice de la jocurile de noroc, loterii şi/sau pariuri sportive, introduse prin Legea nr.115/2019 pentru modificarea Codului fiscal nr.1163/1997. Potrivit art.20 lit. p1) din CF, câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive sunt neimpozabile în partea în care valoarea fiecărui câştig nu depăşeşte 1% din scutirea personală stabilită la art.33 alin.(1). Totodată, conform prevederilor art. 901 alin. (33) din CF, fiecare plătitor de câştiguri urmează să reţină şi să verse la buget un impozit în mărime de 12% din câştigurile de la jocurile de noroc în partea în care valoarea fiecărui câştig depăşeşte 1% din mărimea scutirii personale stabilite la art. 33 alin. (1) din CF.

În conformitate cu pct. 17 din Regulamentul cu privire la reţinerea impozitului pe venit din salariu

Pentru anul curent se preconizează efectuarea controlului de stat la 3 agenți economici dintre cei 87 rezidenți ai parcurilor industriale. Proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Graficului controalelor de stat asupra activității rezidenților parcurilor industriale pentru anul 2022 este propus pentru consultări publice până la data de 6 februarie 2022.   Astfel, Serviciul Vamal ar urma să verifice respectarea reglementărilor vamale și fiscale pentru perioada 2018-2021 la SRL „TB Fruit” din cadrul Parcului Industrial ”Edineț”, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor va efectua controlul la SC „GM- Com” SRL din cadrul Parcului Industrial ”Cimișlia”, iar Inspectoratul pentru Protecția Mediului va verifica S.C. „Agrodenidan” SRL, precum și SRL „TB Fruit” (Parcul industrial Edineț).

La 1 septembrie 2020 va intra în vigoare Legea nr. 130 pentru modificarea Legii nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim, aceasta a fost adoptată de Guvernul RM prin angajarea răspunderii față de Parlament.   Astfel, art.11 din Legea nr.270 care stabilește în momentul de față limitarea sporurilor ce formează partea variabilă a salariului lunar va fi abrogat1, iar art.17 (Sporuri cu caracter specific) va fi expus în următoarea redacție:   „Articolul 17. Sporuri cu caracter specific

În conformitate cu prevederile art. 101 alin. (5) din Codul fiscal, dacă depășirea sumei TVA la valorile materiale, serviciile procurate se datorează faptului că subiectul impozabil a efectuat o livrare care se scutește de TVA cu drept de deducere, acesta are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depășită TVA la valorile materiale, serviciile procurate și/sau la stingerea sumelor din contul restituirii impozitelor, în conformitate cu prevederile prezentului articol, ale art.103 alin.(3) şi ale art.125, în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scutește de TVA cu drept de deducere.

În ultima perioadă tot mai multe persoane au activat sau încă activează de la distanță, iar o parte din manageri gestionează afacerile din altă țară decât cea în care este înregistrată afacerea. În acest context, impozitarea persoanelor care activează de la distanță provoacă o serie de întrebări. Aspecte ce țin de impozitarea nerezidenților și efectele fiscale ale activității acestora, precum și provocările din domeniul impozitului pe venit, în special remunerațiile, dar și armonizarea cadrului național în materie de TVA la directivele EU au fost discutate astăzi, 17 septembrie, în cea de-a doua zi a conferinței e-TAXCON'21.

În conformitate cu modificările și completările operate în Codul fiscal, în legislația ce reglementează calcularea și achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asigurare obligatorie de asistență medicală, începând cu perioada fiscală ianuarie 2018 contribuabilii declară obligațiile aferente impozitului pe venit din salarii, alte venituri impozabile, contribuțiile sociale și primele de asigurare obligatorie de asistență medicală prin prezentarea Dării de seamă (Forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.126 din 04 octombrie 2017.

Studiu de caz: În luna decembrie 2020 entitatea X a acordat tichete de masă salariaților săi cu valoarea nominală de 35 de lei pentru o zi lucrătoare. Ulterior, ca urmare a rezultatelor productivității înalte a întreprinderii în anul 2020, conducerea acesteia a decis alocarea fondurilor suplimentare pentru tichetele de masă ( în continuare – TM) acordate salariaților pentru lunile precedente (septembrie – noiembrie 2020) și, respectiv, majorarea valorii TM emise pentru lunile septembrie – noiembrie 2020. Este în drept entitatea să efectueze o asemenea recalculare a sumei achitate deja pentru TM emise și utilizate de salariați? Va putea beneficia aceasta de deducere în scopuri fiscale? Pot fi alocate TM suplimentare pentru aceleași zile lucrătoare?

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

Conform art.102 alin.(4) din Codul fiscal mărimea deducerii sumei TVA se determină lunar prin aplicarea proratei față de suma TVA, achitată sau care urmează a fi achitată, pe valorile materiale, serviciile procurate care sunt utilizate pentru efectuarea livrărilor impozabile, precum şi celor scutite de TVA fără drept de deducere. Prorata lunară se aproximează, conform regulilor matematice, pînă la un semn după virgulă şi se determină prin aplicarea următorului raport:

Stimați contribuabili, ținem să va informăm că a fost actualizată Baza generalizată a practicii fiscale. Actualizarea a fost efectuată prin Ordinul SFS, nr. 224 din 06.05.2020

Reglementările actuale ale raporturilor de muncă, precum și prevederile proiectului pentru modificarea Codului muncii au fost discutate ieri, 24 septembrie curent, în cadrul training-ului ”Relațiile de muncă. De la angajare până la concediere”, organizat de Confederația Națională a Patronatului cu suportul Organizației Internaționale a Muncii. La instruiri au participat reprezentanți ai angajatorilor (contabili, specialiști HR, manageri), dar și ai autorităților de stat din domeniu. În proiectul pentru modificarea Codului muncii (CM) este prevăzută instituirea Registrului electronic al contractelor individuale de muncă, în care fiecare angajator, în mod obligatoriu, după semnarea contractelor, le va înregistra. Măsura este necesară în contextul excluderii carnetelor de muncă, la care s-a referit Dorin Josanu, expert în domeniul dreptului muncii și co-autor al CM nou.

Inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM), sub aspectul respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, securității și sănătății în muncă au verificat în lunile ianuarie-aprilie curent  695 unități (cu un număr de 55,2 mii salariaţii), inclusiv 400 unități din sectorul real, 291 autorități – din sectorul public și 4 angajatori persoane fizice. Astfel, au fost efectuate 252 controale în domeniul raporturilor de muncă, 51 – securității și sănătății în muncă, 386 – complexe și 6 – în domeniul migrației de muncă.   Potrivit datelor ISM, din numărul total de verificări 484 constituie controale planificate (225 – în sectorul public și 259 – în sectorul real) şi 211 – inopinate (66 – în sectorul public și 145 – în sectorul real).

Până pe data de 21 aprilie 2022 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și sugestiilor pentru elaborarea proiectului hotărârii Guvernului cu privire la aprobarea proiectului de lege privind implementarea Acordului multilateral al autorităților competente pentru schimbul automat de informații privind conturile financiare, în vederea realizării prevederilor Legii nr.45/2022 pentru ratificarea Acordului menționat. Autoritatea a plasat anunțul cu privire la elaborarea proiectului și studiului de cercetare.   Propunerile și comentariile pot fi expediate în adresa persoanei responsabile: Melnic Iulia ( Șef Secție impozite directe, Direcția politici fiscale și vamale ), număr de telefon 022 26 27 88 /  Email:  iulia.melnic@mf.gov.md.  

Prin Hotărârea Guvernului nr.8/2021 a fost modificat Regulamentul privind casarea bunurilor uzate, raportate la mijloacele fixe, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.500/1998 (în continuare – Regulament), scopul modificărilor fiind simplificarea procedurii de casare a mijloacelor fixe cu ulterioara verificare de către organele de conducere (consiliul societății pe acțiuni/întreprinderii de stat, comisia de cenzori, societatea de audit) a tuturor acțiunilor întreprinse în acest sens.    Procesul de casare a mijloacelor fixe reglementat de Regulament anterior era unul anevoios, deseori creând dificultăți,

Angajatorul oferă angajaților săi abonamente la sala de sport. Aceste plăți vor fi calificate ca facilități impozabile? Vor fi admise spre deducere în scopuri fiscale? Potrivit art. 19 lit. a) din Codul fiscal (CF), plățile acordate salariatului de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale reprezintă facilitățile impozabile acordate de angajator.

Datele din Registrul semnelor nominale personale, în care Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării înregistrează semnele nominale ale producătorilor de metale şi pietre preţioase, ar putea fi optimizate.   Ministerul Finanțelor și Camera de Stat pentru Supravegherea Marcării au elaborat un proiect  de modificare al Ordinului nr. 10/2006 privind aprobarea Regulamentului cu privire la înregistrarea semnelor nominale personale aplicate pe articole şi obiecte fabricate din metale preţioase şi pietre preţioase.

Conform prevederilor art. 95 alin. (1) lit. e) din Codul Fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare și realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr. 149/2012, constituie obiect impozabil cu TVA. Astfel, în cadrul sistemului „e-Factura” s-a implementat funcționalul e validare și afișare a datelor privind procesul de insolvabilitate în care se află Furnizorul și/sau Cumpărătorul și/sau Transportatorul.