Penultimul loc în Europa îl ocupă România în ceea ce priveşte valoarea PIB-ului per capita. Singura ţară cu un PIB per capita mai mic decât România este Bulgaria. La celălalt capăt al spectrului se găseşte Luxemburg, conducând detaşat clasamentul cu un PIB per capita de circa 85.000 de euro. Următoarea clasată, Danemarca, are un PIB per capita de 45.000 de euro.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Sistemul financiar-bancar ar putea fi reformat Autoritățile au anunțat că în în scurt timp va avea loc aprobarea unui pachet legislativ amplu de reformare a sistemului financiar-bancar în vederea consolidării domeniului și protejării de potențiale crize. Subiectul a fost discutat de președintele Parlamentului, Adrian Candu, la întrevederea cu delegația Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Băncile cu operaţiuni în Statele Unite au plătit de la izbucnirea crizei amenzi de 100 miliarde de dolari în urma unor înţelegeri încheiate cu autorităţile americane pentru stingerea unor litigii legale, iar mai mult de jumătate din penalităţi au fost plătite în ultimul an, arată o analiză realizată de Financial Times. Amenzile vin după schimbarea atitudinii la nivel politic faţă de bănci, administraţia Obama şi autorităţile de reglementare încercând prin anchete şi pedepse să schimbe percepţia că bancherii au scăpat basma curată şi nu au plătit suficient pentru rolul lor în declanşarea crizei financiare.

David Sainsbury, membru al Camerei britanice a Lorzilor, a activat în calitate de ministru al Științei și Inovației în cabinetul lui Tony Blair (1998-2006), și este autorul a Capitalismul Progresiv — cum de realizat o creștere economică, libertate și justiție socială. LONDRA — Într-un articol privind Afacerile Externe intitulat «Viitorul istoriei», Francis Fukuyama a subliniat că, în pofida furiei larg răspîndite legate de planurile de salvare ale Wall Street, nu s-a observat o sporire majoră a suportului față de partidele politice de stînga. Fukuyama a atribuit aceasta — pe bună dreptate, cred eu — la eșecul ideilor.

Napoli, al treilea oraş ca mărime din Italia, riscă să intre în încetare de plăţi după ce o instanţă de judecată a respins un plan de restructurare a datoriilor primăriei, ajunse la aproximativ 1 miliard de euro, transmite Bloomberg. "Napoli este, tehnic, în faliment. Dacă auditorii nu se vor răzgândi, Napoli nu va primi un împrumut cheie de la stat şi, asemenea Detroitului, va deveni incapabil să-şi plătească angajaţii sau să asigure servicii de bază pentru cetăţeni", a declarat pentru Bloomberg Riccardo Realfonzo, profesor de economie şi fost consilier local pe afaceri economice în Napoli.

Pentru că în Norvegia gradul de îndatorare al populaţiei a ajuns la nivel record, iar preţurile de pe piaţa imobiliară cresc, autorităţile financiare vor să înlăture orice pericol pentru economie şi au propus obligarea norvegienilor să plă­tească cel puţin 2,5% pe an din datoria pe care au făcut-o pentru cumpărarea unei locuinţe, scrie publicaţia franceză Le Figaro.

Banca Mondială şi Fondul Monetar Internaţional au finalizat evaluarea sectorului financiar al Republicii Moldova în cadrul unui program al acestor două instituţii financiare internaţionale. Şedinţa de încheiere a programului a avut loc miercuri la Banca Naţională a Moldovei (BNM), informează MOLDPRES. Timp de două săptămîni urmau să fie supuse evaluării, în special supravegherea sectorului financiar, guvernarea corporativă, gestionarea situaţiilor de criză, dezvoltarea pieţei de capital.

Joseph Stiglitz, laureat al Premiului No­bel pentru economie, analizează într-un articol publicat de CNBC dificul­tăţile cu care se confruntă societatea şi concluzionează că acestea sunt rezul­tatul politicilor greşite ale guvernelor, iar cei care trebuie să se adapteze la standardele de viaţă în scădere sunt cei mulţi, cetăţenii. El subliniază că există alternative la aceste politici deficiente, dar ele „nu vor fi găsite“ în nepăsarea unor elite satisfăcute, care acumulează venituri tot mai mari.

La 25 martie curent, în capitală s-au desfăşurat lucrările Conferinței Naționale cu genericul ”Modernizarea sistemului de asistență socială — imperativ comun”, care a întrunit lideri de opinie şi politici din ţară, parteneri de dezvoltare, precum şi funcţionari ai Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei. Evenimentul a fost organizat în cadrul Proiectului ”Consolidarea eficacității Rețelei de Asistență Socială”, susținut de Banca Mondială şi are drept scop sporirea nivelului de înţelegere și susținere a liderilor de opinie și a clasei politice a reformelor sociale demarate în Republica Moldova.

Portugalia starneste interesul tot mai multor pensionari europeni aflati in cautarea unei vieti usoare. Acestia sunt atrasi de scutirile fiscale generoase, precum si de preturile imobiliare in scadere puternica, potrivit AFP. «Multi englezi, germani si scandinavi, in cautare de soare, traiesc deja in Portugalia, iar numarul francezilor este in crestere», sustine Carlos Vinhas Pereira, presedintele Camerei de comert si industrie franco-portugheza.

Grecia a încheiat marţi, după şase luni de negocieri foarte dificile, un acord cu troica creditorilor, care permite deblocarea unei noi tranşe de împrumut şi răscumpărarea în luna mai a unor obligaţiuni de aproape 10 miliarde de euro. "Am finalizat o negociere dificilă", a declarat ministrul elen de Finanţe Iannis Stournaras, care a vorbit despre «cele mai dificile luni de până acum». El a spus că nu vor fi luate noi măsuri de austeritate şi că guvernul şi-a îndeplinit toate angajamentele asumate în faţa creditorilor internaţionali.

Italia şi Spania vor să-şi stimuleze economiile încă nerefăcute după criza datoriilor prin reforme majore ale sistemelor fiscale. Italia vrea să le dea angajaţilor cu venituri mici mai mulţi bani pentru consum, iar Spania speră să stimuleze angajările prin reducerea cu 75% a contribuţiilor sociale plătite de angajatori. Planul de reformă economică prezentat de noul premier al Italiei Matteo Renzi cuprinde reducerea cu 10 miliarde euro a impozitelor pe forţa de muncă şi alte tăieri de taxe pentru companii însumând 2,4 miliarde de euro, scrie The Wall Street Journal. Rata şomajului din Italia a atins un nou maxim în ianuarie, de aproape 13%.

Odată cu constituirea în 2004 în Republica Moldova a Fondului de garantare a depozitelor, a fost stabilit pentru prima dată și minimul garantat bancar în caz de insolvabilitate a băncii. Astăzi acesta este 6.000 lei pentru depozitul fiecărei persoane fizice, fiind aplicat indiferent de valuta, pe orice tip de cont – de depozit, de cont curent sau de card salarial, urmând a fi achitat în maximum 12 zile de la data retragerii licenței unei bănci.

Grecia a preluat oficial conducerea Uniunii Europene pentru următoarele şase luni. La Atena a avut loc, ieri, o ceremonie cu participarea mai multor lideri europeni, printre care preşedinţii Consiliului European şi Comisiei Europene, Herman Van Rompuy şi Jose Manuel Barroso.

Volumul mare de modificari fiscale ca raspuns la criza financiara globala continua sa genereze politici fiscale mai bine orientate, selective si mai nuantate in multe tari din intreaga lume in 2013, chiar daca majoritatea economiilor continua sa se lupte cu datorii mari si bugete austere. In timp ce multe tari, inclusiv Statele Unite ale Americii, inca aspira la o reforma fiscala la scara larga, altele, cum ar fi Australia si Olanda, si-au extins deja baza de impozitare in masura posibila pentru a pastra prudenta, atat la nivel competitiv, cat si politic.

Băncile europene încep să caute din nou oportunităţi de achiziţii pentru a se extinde la nivel internaţional, chiar dacă resimt încă efectele crizei financiare, potrivit cotidianului Wall Street Journal. Şefii unor bănci din Spania şi Italia, ţări afectate puternic de criza economică, au anunţat că au în vedere posibile preluări în străinătate. În Franţa, oficiali ai băncii centrale au transmis, în conversaţii private, instituţiilor de credit să analizeze posibile achiziţii în sudul Europei, a declarat o sursă apropiată situaţiei, citată de Wall Street Journal.

Elitele politice ale lumii, şefii celor mai puternice instituţii financiare, liderii celor mai mari companii şi economişti de prestigiu se vor reuni săptămâna aceasta, ca în fiecare an, în mica dar exclusivista staţiune montană elveţiană Davos, considerată leagănul spiritual al globalizării. După un an marcat de războaie monetare, protecţionism economic ascuns, scandaluri de spionaj între aliaţi şi de sângerosul conflict din Siria, tematica Forumului Economic Mondial de la Davos va fi „Remodelarea lumii: Consecinţe pentru societate, politică şi afaceri“.

Dacă decide să dea curs ideii tot mai des vehiculate a reducerii dobânzilor la depozite sub 0%, Banca Centrală Euro­peană, gardianul zonei euro, ar intra pe un teren tatonat de prea puţini pentru a fi garantat succesul unei astfel de politici extreme cu efecte potenţiale negative pentru sistemul bancar european precum diminuarea profiturilor.

Valoarea transferurilor de valută din străinătate în favoarea persoanelor fizice (rezidente şi nerezidente) prin băncile din Republica Moldova a crescut în anul 2013 cu 7,6 la sută şi a ajuns la 1 miliard 609 milioane de dolari SUA, informează MOLDPRES. După ce al patrulea an consecutiv remiterile sînt în creştere, acestea s-au apropiat de nivelul dinaintea crizei, cînd intrările de bani pe canalul transferurilor prin bănci au atins în 2008 aproximativ 1 miliard 660 de milioane de dolari SUA.

Grecia este în grafic pentru încheierea acordului de bailout cu UE şi FMI anul viitor şi nu va mai avea nevoie de noi împrumuturi de la instituţiile financiare internaţionale, potrivit premierului Antonis Samaras, citat de CNBC. "În 2014, Grecia va intra din nou pe pieţele financiare şi va începe revenirea la normalitate. În noul an, datoria Greciei va fi declarată oficial viabilă, astfel că nu va fi nevoie de noi împrumuturi şi noi acorduri de bailout", a afirmat Samaras luni seară, într-o intervenţie televizată.